Cea mai amplă manifestare organizată în România în memoria eroilor din Primul Război Mondial a avut loc, în perioada 3-6 august, în Vrancea. Sub denumirea „Vrancea Eroică -2019“, timp de patru zile, au avut loc manifestări la mausoleele de la Mărăşeşti, Mărăști, Soveja, Focșani, dar și în Piața Unirii din Focșani, în prezenţa a numeroşi invitaţi şi vrânceni care au ţinut să cinstească memoria eroilor martiri. Manifestările au culminat ieri seară cu festivitățile organizate la Mausoleul de la Mărășești. În memoria eroilor din Marele Război au fost trase 21 de salve de tun și a fost păstrat un moment de reculegere. Două elicoptere militare au survolat Mausoleul Mărășești în semn de omagiu pentru eroi.
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a participat, ieri, la manifestările dedicate Centenarului Marelui Război, Vrancea Eroică -2019, organizate la mausoleul de la Mărășești. Este vorba de ample manifestări de comemorare a eroilor care au luptat, în vara anului 1917, în cele mai aprige bătălii din Primul Război Mondial. Sub denumirea „Vrancea Eroică“, manifestările au fost organizate de Consiliul Judeţean Vrancea împreună cu Muzeul Vrancei. Președintele Senatului a fost întâmpinat de președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan.
La eveniment au mai fost prezenți: Mihai Fifor, viceprim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României, ministru al Afacerilor Interne, interimar, Gabriel Leș, ministrul Apărării Naţionale, Viorel Ilie, ministrul pentru Relația cu Parlamentul.
Pe lista de invitați s-au mai aflat generalul Nicolaie Ionel Ciucă, șeful Statului Major al Apărării, un reprezentant al Administrației Prezidențiale, parlamentari, președinți de Consilii Județene, primari. La manifestări a fost prezent Excelența Sa, Muhammad Amhar Azeth, ambasadorul Republicii Indonezia în România, Wesley Dale Murray, comandantul Black Sea Base – Constanța, Matthew Pickle, atașat militar al Ambasadei SUA în România, delegat de către ambasadorul Hans Klemm, Lt. Col. Sascha Schmeling, atașat militar, delegat de către Ambasadorul Germaniei, Cord Meier Klodt. Nu au lipsit de la manifestări reprezentanții Patriarhiei Române și nici Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian – Arhepiscopul Buzăului şi Vrancei. Alături de aceștia s-au mai aflat senatorul Cristian Dumitrescu, dar și deputații Angel Tîlvăr, Nicușor Halici și Rodica Boboc. Printre invitați s-au mai aflat comandanți ai unor unități militare românești de elită.
Președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a primit onorul de la Regimentul de Gardă „Mihai Viteazul“, după care a fost intonat imnul național, urmat de 21 de salve de tun trase în memoria eroilor martiri din Primul Război Mondial. Manifestările au continuat cu un serviciu religios oficiat de un sobor de preoți în frunte cu ÎPS Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei. A urmat ceremonialul de depuneri de coroane de flori din partea Senatului, Guvernului, Consiliului Județean Vrancea, Președinției României, Ministerului Apărării Naționale, Statului Major General al Armatei Române, Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București, Ambasadei Germaniei la București, Asociațiilor veteranilor de război, etc.
Președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, a transmis în mesajul său:
„Aici, la Mausoleul Eroilor Mărăşeşti ca și peste tot în Vrancea idealul de unitate a poporului român s-a plătit cu sânge! Pe Câmpul de Luptă de la Mărășești românii au murit apărând pământul strămoșesc. Au murit pentru idealurile noastre de secole: făurirea statului unitar român. La Mărăşeşti, la Răcoasa şi Doaga, la Răzoare, la Haret, la Fitionești şi în multe alte locuri ale Vrancei înaintașii noștri au scris istoria României Mari cu mult sânge! Nu oriunde, ci aici în Vrancea, locul unde la 24 ianuarie 1859 s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române! Primul mare pas ce avea să ducă la Unirea cea Mare a românilor de la 1918. Astăzi, presărăm pe mormintele eroilor care au luptat în Primul Război Mondial recunoștința și pioșenia noastră. Este datoria noastră sfântă să onorăm memoria celor care s-au jertfit, să păstrăm ţara pe care ne-au lăsat-o moştenire strămoşii şi să ne străduim pentru a construi un viitor mai bun. Sunt mândru că astăzi, 6 august, sentimentul naţional ne-a strâns laolaltă în Vrancea Eroică, la Mărășești, ca să îi omagiem, la altarul neamului, pe eroii neamului românesc.
Recunoştinţa nu se cântăreşte, nu se măsoară şi nu se împrumută. Recunoștința față de jertfa înaintașilor se sădeşte şi se păstrează în suflet și se manifestă cu emoție și intensitate în astfel de momente. Este prilejul prin care mulțumim românilor care în aceste zile au arătat că își iubesc neamul la fel de mult ca înaintașii noștri, iar Vrancea Eroică este despre recunoștința noastră față de jertfa lor! Fie că purtau un nume – Măriuca Zaharia sau căpitanul Ignat – fie că numele lor rămâne necunoscut, noi ne închinăm în fața eroismului celor care au luptat pe aceste meleaguri.
Nu în ultimul rând, vreau să-i salut pe prietenii noștri americani de la baza Mihail Kogălniceanu. Doamnelor şi domnilor, inima mea aparţine altarelor eroilor neamului românesc din Primul Război Mondial, toate aflate aici în Vrancea, pentru că aşa este normal să simţim cu toţii; pentru că pe aceste meleaguri, ostaşii români care s-au sacrificat şi familiile lor rămase în suferinţă, ne-au lăsat statul unitar român creat la 1 Decembrie 1918, ţară pe care am moştenit-o cu toţii astăzi, ţară prosperă pe care avem datoria să o ducem mai departe. Fie ca adevărul şi dragostea să învingă ura, dezbinarea şi minciuna care au năpădit poporul nostru. Aşa să-mi ajute Dumnezeu. Trăiască România!“, se arată în încheierea mesajului președintelui Marian Oprișan.
Președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a arătat în mesajul său:
„Vă mărturisesc că vin de fiecare dată la Mărășești cu aceeași emoție, iar astăzi se împlinesc doi ani de la marcarea centenarului victoriilor repurtate de Armata Română. Din întreaga istorie românească a Primului Război Mondial, victoriile repurtate de eroii neamului nostru, în vara lui 1917, sunt invocate cel mai des. Vrancea este, pentru noi toți, locul unde românii au scris istorie prin jertfă, iar Mausoleul Eroilor marchează biruința românilor în 1917 și ne aduce aminte de imensul sacrificiu al ostașilor pentru patrie, pentru îndeplinirea unui ideal de veacuri al românilor. Nu putem vorbi despre unirea tuturor românilor și despre România, așa cum o știm noi astăzi, fără să ne gândim la eroismul demonstrat de Armata Română, fără acțiunile pline de voință și fermitate decizionale intreprinse de guvernul de atunci, toate acestea fiind coordonate de lideri politici exemplari și cu viziune, care aveau să vestească statornicia unei dreptăți istorice, ce urma să culmineze, la Decembrie 1918.
La mai bine de un secol de la Marea Unire îi pomenim și îi cinstim pe cei căzuți în luptă. Victoriile obținute de Armata Română ne reamintesc de eroismul, vrednicia, tenacitatea și hotărârea bravilor noștri soldați care s-au sacrificat pentru independența și apărarea națiunii române, dar și pentru progres și civilizație. Faptele de arme săvârșite de soldații noștri, însuflețite și sprijinite de un întreg popor, care au arătat un elan de nestăvilit pe câmpul de luptă, au atras stima și admirația nu doar a întregii țări, ci și a aliaților României. Rezistența lor, spiritul de vitejie și dăruirea în luptă nu vor fi uitate niciodată. Vor rămâne pentru noi toți un adevărat îndemn național și o reală moștenirea glorioasă. Prin modul în care au luptat trupele române, am putut observa actele de bravură și dăruire de care au dat dovadă poporul român.
O seamă de mărturii ne arată superioritatea sufletească a soldaților noștri, care au respins atacurile inamicului, au contracarat și s-au bătut cu o energie de nestăvilit. Zile precum aceasta, în care sărbătorim momente semnificative din istoria națiunii române, trezesc în fiecare dintre noi un sentiment de solidaritate și mândrie față de trecut, față de curajul și viziunea unor lideri, care au lăsat puternice amprente în conștiința noastră națională. Astfel de zile trebuie să fie mai mult îndreptate spre viitorul nostru decât spre trecut. Evenimentele din urmă cu un secol ne oferă o lecție la care trebuie să reflectăm cu mare atenție. Coeziunea socială, interesele și idealurile naționale unanim acceptate de predecesorii noștri au făcut România întreagă și mare.
Această lecție este încă vie și actuală. România nu poate fi puternică fără ca întreaga societate și toți oamenii politici ai acestei țări să convină asupra interesului național pe care să îl adoptăm și să-l susținem împreună. În acest sens, este nevoie de o definire coerentă a interesului național, a idealurilor națiunii române raportate la vremea actuală și la evoluțiile internaționale. Numai în acest fel, România va câștiga și va câștiga prin construirea unei imagini de țară demnă, hotărâtă, cu obiective foarte clar definite și urmărite cu sfințenie, respectată de fiecare dată de partenerii săi pentru seriozitate și stabilitate. Mai mult, trebuie să remarcăm că o armonizare a eforturilor de promovare a interesului național nu poate decât să aibă efecte benefice asupra atingerii obiectivelor pe care ni le propunem împreună, în vederea dezvoltării și modernizării României.”
La rândul său, viceprim-ministrul Mihai Fifor s-a adresat celor prezenți la evenimentele de la Mausoleul Mărășești:
“Vă mărturisesc că sunt cu adevarat emoţionat să pot păşi astăzi, aici, într-un loc atât de încărcat de istorie şi jertfă, un altar sacralizat prin sângele a peste 5000 de ostaşi căzuţi acum 102 ani în Bătălia de la Mărăşeşti, ostaşi ai unei Românii care încă nu era mare la vremea aceea, dar se dovedea dârză şi de neclintit. Cu siguranţă, ați remarcat pe drumul care duce către acest Mausoleu, frumuseţea, pacea şi liniştea locurilor în care ne aflăm. Suntem într-o regiune plină de farmec, încărcată de tradiţii, bogată în cultură şi înnobilată de oameni minunaţi. Este greu să ne imaginăm, noi cei de astăzi, încrâncenarea acelui 6 august 1917, când aceste ţinuturi erau răscolite din temelii de exploziile artileriei, de ciocnirea aprigă a combatanţilor de pe frontul Primului Război Mondial, conflict la care ţara noastră a luat parte şi care a adus atâta suferinţă şi durere pentru milioane de români.
Acum 102 ani, Vrancea devenea eroică pentru că întreg poporul român se regăsea aici în gesturile eroice şi înălţătoare, prin simbolismul lor, ale ostaşilor care au decis că pe aici nu se trece. În august 1917, România era o ţară sfâşiată dar nu înfrântă, românii erau o naţiune decimată de lipsuri, de boli, de consecinţele devastatoare ale ocupaţiei străine, dar nu erau o naţiune demoralizată, iar armata României, deşi pierduse enorm de mulţi oameni şi resurse era o armată care nu-şi pierduse onoarea, demnitatea şi mai ales speranţa. Primul Război Mondial avea să aducă la încheierea sa, îndeplinirea visului dintotdeauna al românilor, realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, dar acest lucru s-a făcut cu un preț uriaş plătit de poporul român şi de armata sa, peste 200 de mii de militari murind în luptă, iar alţi 130 de mii decedând în lagărele germane, turce, bulgare, austriece şi ungare, iar acestora li se adaugă victime din rândul populaţiei civile răpuse de boli, de foamete sau executate de trupele de ocupaţie.
Dincolo de vorbele frumoase pe care eroii din cimitirele şi mausoleele Vrancei le merită cu prisosinţă, cred că se cuvine acum, la ceas omagial, să le spunem un simplu mulţumim. Mulţumim pentru ţara pe care ne-ați lăsat-o cu preţul vieţii, unită, independentă, mândră şi suverană. Vă asigurăm, dragii noştri buni şi străbuni că sacrificiul vostru nu a fost şi nu va fi zadarnic, înţelegem responsabilitatea pe care ați transferat-o pe umerii noştri pentru că la rândul nostru, trebuie să lăsăm celor care vin după noi o ţară la fel de puternică, la fel de mândră, la fel de independentă. Legătura istorică pe care o facem de aici de la Mărăşeşti între vremurile de atunci şi cele pe care le trăim astăzi nu este întâmplătoare, tocmai pentru că istoria este un nesecat izvor de înţelepciune şi de lecţii care nu pot fi ignorate.
La 102 ani de la cele mai strălucite victorii ale armatei noastre, în timpul marelui război, lumea şi regiunea noastră nu sunt, din păcate, cu mult mai liniştite. Regulile nu sunt cu mult mai clare, iar sursele de tensiune în zona securităţii nu sunt mai puţine. Ce diferă acum, faţă de atunci, este în primul rând faptul că România nu se mai află în faţa unor dileme identitare şi nu este supusă ca acum un secol unor presiuni existenţiale. Alianţele noastre sunt clare şi solide, statutul ţării noastre în cadrul celei mai puternice organizaţii politico-militare este unul durabil, iar garanţiile de securitate asigurate atât ca membrii ai NATO cât şi prin valoarea şi rezultatele concrete ale parteneriatelor noastre strategice, suntem astăzi un stat cu drepturi depline în Europa, membru al celei mai puternice alianţe a lumii, cu o armată capabilă să-şi îndeplinească misiunile.
Închei aducând un pios omagiu celor care şi-au dat viaţa în misiuni de luptă, executate în timpul războaielor purtate de ţara noastră, dar şi în ultimii ani în teatrele de operaţii sau în timpul misiunilor desfăşurate în ţară. Un gând bun doresc să transmit în numele Guvernului României, al doamnei prim-ministru Viorica Dăncilă, militarilor români de toate gradele, aflaţi deja în rezervă, ori retragere, pe care, pe câţiva chiar îi vedem aici, la ceremonia de astăzi şi cărora le mulţumim pentru sacrificiile făcute şi pentru eforturile depuse. Şi nu în ultimul rând militarilor activi, cei care încadrează în prezent efectivele Armatei României, în special celor aflaţi departe de ţară, în misiunile din teatrele de operaţii care au toate motivele să fie mândri de realizările lor.
Un gând special de mulţumire şi apreciere transmit şi autorităţilor locale vrâncene, domnului preşedinte al Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, care au reuşit nu doar să restaureze sactuarele în care odihnesc eroii neamului de aici de la Mărăşeşti, Focşani, Mărăşti şi Soveja, stăruind an de an în organizarea acestor înălţătoare pelerinaje pentru a aduce lumina la căpătâiul celor căzuţi, pentru a depune o floare şi a lăsa o rugăciune pentru odihna lor. Este o dovadă, domnule preşedinte Oprişan, a faptului că motto-ul inscripţionat la intrarea în acest Mausoleu “ Pentru Slava Eroilor Neamului” este şi va fi păstrat cu sfinţenie în conştiinţa generaţiei pe care o reprezentăm şi a celor care vin după noi. Dumnezeu să-i aibă în pază pe eroii naţiunii noastre. Trăiască România”.
După ceremonialul religios și alocuțiunile oficialilor, a avut loc intonarea „Semnalului Liniștea”, urmat de defilarea Gărzii de Onoare. Între orele 21.00-22.00 a avut loc un spectacol simfonic extraordinar susținut de Gheorghe Zamfir, Laura Bretan, Paula Seling, Cristofor Aldea Teodorovici, Mihail Buca, Corul bizantin ”Tronos” al Patriarhiei Române, Daniel Jinga, Orchestra Metropolitană București, Corul Acoustic.
La manifestările de la Mărășești a participat și maestrul Eugen Doga, singurul român a cărui compoziție – Vals – a fost recunoscută de UNESCO ca fiind a patra capodoperă muzicală a Secolului XX. Prezența sa la manifestările de la Mărășești are legătură cu demersurile Consiliului Județean Vrancea de a clasa mausoleele vrâncene în patrimoniul UNESCO. Capodopera muzicală a fost interpretată chiar de maestrul Eugen Doga alături de Paula Seling și Orchestra Metropolitană București, condusă de Daniel Jinga. Programul artistic a fost prezentat de Iuliana Tudor.
Dan Puric, în Piața Unirii din Focșani
În ultima zi de comemorare a eroilor care și-au dat viața în luptele de la Mărăști-Mărășești-Oituz, un român a venit să le vorbească conaționalilor săi. Dan Puric, căci despre el este vorba, actor, eseist, autor și regizor de teatru român a venit în Piața Unirii din Focșani pentru a susține, începând de la ora 19:00, conferința ,,Să se ridice țara”. Oamenii, care au ocupat aproape toate cele 1.100 de scaune amplasate în Piața Unirii, l-au ascultat atenți, cu ochii și la copiii care se jucau. ,,N-am putut ajunge la Mărășești, așa că am venit aici în Piața Unirii, am înțeles că la ora 20:00 transmit ce se întâmplă acolo. Am ieșit și cu nepoțeii, mă mai uit și la ei, ascult și ce spune omul ăsta”, mărturisește o bunică pentru care seara de marți înseamnă plimbarea cu nepoatele.
Vlăduț, un băiețel de 2 ani, a ieșit la joacă împreună cu bunica lui; la 2 ani nu prea știi multe, abia dacă poți răspunde la ,,Cum te cheamă?”, dar Vlăduț a fost hipnotizat de imaginile care rulează pe monitoarele din proximitatea scenei, așa că a determinat-o pe bunică să se așeze pe unul dintre primele scaune și să-l aștepte pe Dan Puric. ,,De unde scoate omul ăsta atât adevăr!? Am fost în toate serile în Piața Unirii, foarte frumos. Ce a fost aseară… deosebit!”, spune o doamnă care stă cu soțul pe bancă sub un brad. La ora 20.00, în Piața Unirii a avut loc transmisiunea directă a evenimentelor de la Mărășești.
La finalul manifestărilor, în Piața Unirii din Focșani, a rulat filmul istoric, „Baladă pentru Măriuca”, regizat în 1969 de Constantin Neagu și Titel Constantinescu. Filmul fusese difuzat anterior și la Mausoleul Mărășești.
