Zilele trecute am primit un pachet cu cărţi şi numărul 8/2018 din publicaţia Porţile nordului de la Baia Mare, trimise cu graţie (cu autografe) de către Virginia Paraschiv (scriitoare, autoarea volumului de proză Noaptea urii graţioase, cercetător ştiinţific în domeniul esoterismului pitagoreic, traducătoare din Milton, secţiunea poemelor în limba latină) şi Mihai Ganea (medic chirurg, doctorand în științe medicale, scriitor, editor, autor al celebrului roman Loli, Ed.Transilvania, 2009). Cărţile animă tot ceea ce există în lumea aceasta mișcătoare şi leagă oamenii, oriunde s-ar afla. De ceva vreme intrasem în atmosfera dramaturgului Eugen Ionesco care, într-o confruntare cu tatăl său, în vis, când acesta îl somează să-i arate ce-a făcut în general în viaţă, fiul crede c-ar fi inutil să-i răspundă în vreun fel şi că, la urma urmelor, “tot ce s-a făcut pe lume nu înseamnă absolut nimic.” Așa că, pachetul a venit la timp. Stările mele de scepticism, dacă nu de pesimism, de zgomote şi furie (thank you, mister Shakespeare!) din ziua aceea, fuseseră curmate.
Într-un oraş în care, de regulă, se editează cărţi moarte, volumele scrise, publicate sau editate de Virginia Paraschiv şi Mihai Ganea m-au făcut să fiu încrezător, din nou, în literatură. Două dintre cărţi – monumentala lucrare Viaţa cotidiană în Imperiul Roșu, 1917-1945, Ed.Transilvania, 2015 (574 de pagini) şi volumul istoriografic Eminescu-Maiorescu.Imperceptibila Junime, Ed.Transilvania, 2015 (488 de pagini), scrise cu îndârjire covârșitoare de regretatul Florin Paraschiv(1943-2009) – fac parte dintr-un proiect anevoios de publicare postumă a operelor lui Florin Paraschiv. De altfel, în volumul Viața cotidiană… este inserată o dedicație lăsată testamentar de Florin Paraschiv să lumineze noaptea universală a morții sale: “Dedic această lucrare soției mele, Virginia Paraschiv, cu infinită gratitudine pentru inteligență, drăgălășenie, determinare și loialitate.” Pare un fatalism al marilor scriitori să nu-şi vadă cărţile tipărite în timpul vieţii. Spre exemplu, marele roman Maestrul şi Margareta a fost tipărit în anul 1966, la 25 de ani distanţă de la moartea lui Mihail Bulgakov din anul 1940, la Moscova, cu sprijinul soţiei scriitorului – model pentru personajul Margareta; povestirea Faust de Goethe, – o lucrare asemănătoare cu Maestru şi Margareta şi Viaţa cotidiană în Imperiul Roșu – publicată de asemenea postum, deoarece scriitorul avea să finalizeze partea a doua a lucrării în chiar anul morţii sale, 1832.
Iată ce îi scria Virginia Paraschiv editorului său, Mihai Ganea, atunci când i-a trimis lucrarea Viaţa cotidiană în Imperiul Roșu…, în anul 2015: “Mihăiță, iată manuscrisul adus la lumină. Când citești, să nu ignori nicio clipă că e un proiect neterminat…Lui Florin nu i-au plăcut niciodată: vorbele de complezență, fie ele și elogioase, spiritul de melodramă cu privire la viața lui, dezordinea în evocarea faptului istoric, abordarea miticistă a textelor sale. El dorea, dar asta a fost cu neputință, să aibă cititori onești, dispuși să învețe, să suscite interes pentru temele abordate, să răspundă la întrebări, dacă vreun cititor binevoia să-i ia în serios textele sale. Tăcerea mea în subiectul Florin Paraschiv, aspectul vieții sale particulare, ține de o disciplină și autodisciplină impuse, nici eu nici Florin nu am dorit să facem spectacol din biografia noastră, ci pur și simplu, să ne exprimăm ideea venită din cunoaștere și să o propagăm, atâta tot.(…) Altfel spus, nici eu nici Florin nu avem biografie. Am avut o viață, atât și nimic mai mult.”
Pentru a ilustra perioada de timp în care a trăit Florin Paraschiv, redau în continuare o părticică din Referatul de includere în SI a numitului Paraschiv Florin din Focșani din Dosarul nr.15763, solicitat de familie de la C.N.S.A.S./Direcția Arhivă Centrală, vol.nr.1: “În cadrul unei sesizări de primă informație furnizată de sursa DINESCU(!) acesta este semnalat că, în cercul său de relații afișează o atitudine anticomunistă, context în care susține că individul este sufocat și nu-și poate valorifica potențele creatoare. În astfel de discuții aduce atacuri directe sistemului socialist și personalităților existente. Adoptă o atitudine de dispreț față de creatorii de literatură angajată, și predă la domiciliu scrieri literare pe care intenționează să le dea publicității (06.09.1988).”
Referitor la lucrarea Eminescu-Maiorescu.Imperceptibila Junime, pentru interesul cititorului, redau un fragment din Nota editorului semnată de Mihai Ganea: ”Florin Paraschiv trece cu sensibilitate și inteligență dincolo de clișee și prejudecăți, și compune imaginea unicității eminesciene în contextul epocii care îi cuprinde biografia și creația, în contextul mișcării culturale a Junimii, dar și în corelație cu coerența decizională a bărbatului de stat care a fost Titu Maiorescu.(…) Junimea omniprezentă, în cele mai neașteptate împrejurări, literare, politice, mondene, o rețea teribilă, inclusiv rețea de interese, și în același timp o grupare mai mult sau mai puțin declarată, de personalități fascinante. Junimea imperceptibilă, dar redutabilă, Florin Paraschiv aduce în prim plan relațiile umane, cu bune și cu rele, condiția umană în diversitatea ei se descătușează din informația monumentală pe care o pune cu generozitate la dispoziția cititorului.”
De parcă și-ar fi dorit să-mi șteargă sentimentalismele exagerate ale anotimpului (și vieții), Mihai Ganea mi-a trimis Testamentul (său n.n.) filozofic, Editura Transilvania, 2010, în 3 volume, în care își publică Dosarul de urmărire informativă nr.4946 (microfilmat) deschis la data de 24.12.1987 de U.M.05061-Galați, solicitat de la C.N.S.A.S./Direcția Arhivă Centrală. În primele două volume sunt prezentate în formă rescrisă și tipărită procese verbale, corespondență între instituții, note, note informative și rapoarte făcute de ”surse”, în ordine cronologică, iar în cel de-al treilea volum sunt prezentate aceleași documente, în formă olografă sau scrise la mașina de scris, microfilmate. “În dosarul cu numărul 4946, – scrie Virginia Paraschiv în postfața vol.III – defilează personaje horror alături de oameni obișnuiți, al căror păcat este acela că ei gravitează în proximitatea obiectivului Gurău (Mihai Ganea n.n.), rude, prieteni, pacienți (de la Spitalul Municipal Tecuci, unde Mihai Ganea era medic chirurg n.n.), relații publice, colegi de serviciu, relații științifice și culturale.Un păienjeniș relațional, cu nume, prenume, identitate civilă și socială. Protagoniștii nemerniciei se foiesc în societate, pângărind adevărul și prea plinul omenescului peren.”
Pachetul mai conține romanul Grota, Ediția a doua, Ed.Transilvania, 2018, semnat de Mihai Ganea (în care poporul imaginar al zălucilor, închis într-un munte, cuprins de remușcare, nu poate ieși în lumea terestră, cu soare, – ca-n Infernul lui Dante) și numărul 8/2018 din publicaţia Porţile nordului editată de Centru de Excelență în promovarea creativității românești Baia Mare (asupra căreia vom reveni).
După cum se poate observa, viețile și destinele scriitorilor Florin Paraschiv, Virginia Parasciv și Mihai Ganea au avut aceleași taine, lumini și umbre, aceleași jurăminte, dimineți, idealuri și semne, și s-au extaziat de aceleași apusuri de soare, ploi și grădini în tragicul univers al minților lor. Poate de aceea ar trebui citiți împreună, în timp ce-ți poți aminti de viețile lor osândite și strălucitoare.
Ideea promovată (înscrisă ostentativ pe bannere, cinică și comercială în fond) la a 62-a ediție a celui mai mare Târg de carte din lume ce are loc în fiecare an, la începutul lunii octombrie, în capitala financiară a Germaniei, Frankfurt, -ˮImportant este să fii în locul potrivit la momentul potrivit,ˮ – și-ar găsi întreaga măreție la Târgul de carte Focșani 2019 în condițiile în care ar fi promovate și încredințate publicului, nemuritoarele cărți scrise de Florin Paraschiv, Virginia Paraschiv și Mihai Ganea. S-ar înțelege ceva din versurile lui Verlaine, ” alege vorbele ce-ți vin/ să pară scoase din confuzii…”
Ei bine, să ne întrebăm, care să fie puterea literaturii în fața demonilor?
GOIA LILI
goia.lili@yahoo.com
