Codul Administrativ aprobat de Parlament are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului general pentru organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor administrației publice, statutului personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă și serviciile publice, precum și regulile specifice privind proprietatea publică și privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale. Vrancea a avut un reprezentant, deputatul PSD Nicușor Halici, în Comisia specială pentru elaborarea Codului administrativ. Fost prefect al județului Vrancea, deputatul social democrat a avut mai multe amendamente care au vizat funcționarea Instituției Prefectului dar și serviciile publice deconcentrate. Conform amendamentelor făcute de deputatul Halici, „pentru îndeplinirea atribuțiilor și prerogativelor care îi revin potrivit legii, prefectul este ajutat de un subprefect. Prefectul municipiului București este ajutat de doi subprefecți”. De asemenea, în ceea ce privește salarizarea acestora, drepturile vor fi stabilite în condițiile legii.
Alte amendamente propuse de deputatul PSD și aprobate de comisie se referă la atribuțiile prefectului la nivelul județului. Astfel, prefectul „sprijină, la cerere, în limita competenței, autoritățile administrației publice locale pentru evidențierea priorităților de dezvoltare economică teritorială; susține la cerere acțiunile desfășurate de către serviciile publice deconcentrate, respectiv autoritățile administrației publice locale în domeniul afacerilor europene”. În ceea ce privește secretarul general al instituției prefectului, acesta este înalt funcționar public, absolvent de studii superioare juridice, administrative, economice și tehnice și se subordonează nemijlocit prefectului. O altă modificare față de situația actuală se referă la faptul că prefecții și subprefecții vor fi demnitari publici și nu înalți funcționari publici.
Potrivit articolului adoptat, funcțiile de prefect și de subprefect sunt funcții de demnitate publică. Prefecții și subprefecții au obligația să informeze în prealabil conducerea ministerului care coordonează instituția prefectului ori de câte ori călătoresc în afara județului, ei nu au dreptul la grevă și nu pot să înființeze organizații sindicale proprii. Guvernul numește câte un prefect în fiecare județ și în municipiul București. Numirea și eliberarea din funcție a prefecților și a subprefecților se fac prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului care gestionează atribuțiile prefecților.
Poate fi numită în funcția de prefect, respectiv de subprefect, persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: este cetățean român și are domiciliul în țară; se bucură de exercițiul drepturilor electorale; are capacitate deplină de exercițiu; nu a suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea; are studii superioare de lungă durată; nu se regăsește în cazurile de incompatibilitate; a absolvit programe de formare specializată în vederea numirii într-o funcție de prefect sau subprefect, organizate de Institutul Național de Administrație.
Noutăți sunt și la statutul conducătorilor serviciilor publice deconcentrate, care vor fi manageri, funcția fiind de demnitate publică. „Serviciul public deconcentrat este condus de un manager, funcție de demnitate publică. Managerul este numit și eliberat din funcție prin ordin al ministrului de resort sau al conducătorului organului de specialitate al administrației publice centrale competent. Ordinul se comunică prefectului județului în care serviciul public deconcentrat este organizat sau are sediul ori prefectului municipiului București, după caz, în termen de 10 zile de la intervenirea acestora”, se arată în modificările propuse prin Codul Administrativ. Managerul serviciului public deconcentrat va avea calitatea de ordonator de credite și va beneficia de drepturile de natură salarială prevăzute de lege.
Evaluări anuale pentru funcționarii publici
Modificări sunt și la evaluarea activității funcționarilor publici, care vor da anual evaluări scrise, iar cei care vor avea pregătirea și eficiența solicitată de instituțiile în cauză vor rămâne, care nu, vor pleca „acolo unde se regăsesc mai bine”. Deputatul
PSD de Vrancea Nicușor Halici, a susținut că noul Cod, care are peste 800 de articole, modifică pentru prima oară în România administrația publică centrală și locală și dorește eficientizarea corpului funcționarilor publici. „În ceea ce privește funcționarii publici și statutul lor, aici foarte multe lucruri s-au schimbat în sensul de a determina și a reuși să eficientizăm și să profesionalizăm corpul funcționarilor publici. Ei vor da evaluări scrise anuale și care vor avea pregătirea și eficiența solicitată de conducătorii instituțiilor publice pe anul respectiv vor rămâne, care nu, să plece acolo unde se regăsesc mai bine. (…) Pe lângă faptul că astăzi modificăm pentru prima oară în România administrația publică centrală și locală și abrogăm un număr de legi, de hotărâri și ordonanțe de guvern, (…) dorința coaliției PSD-ALDE este de fapt de a eficientiza administrația fie ea centrală sau locală”, a spus deputatul PSD.
Potrivit acestuia, noul Cod administrativ este în interesul cetățeanului. „Interesul cetățeanului este în viața de zi cu zi, în contact cu administrația de care ne plângem de atâta amar de vreme și pentru care nu am făcut foarte multe lucruri, decât la fiecare legislatură și fiecare guvern am venit și am completat cu câte o ordonanță, cu o hotărâre, cu câte o literă, cu câte un articol și n-a făcut decât să birocratizeze și să îngreuneze activitatea funcționarilor și a demnitarilor. În ansamblu, proiectul de lege prevede o serie de măsuri care ies și din demagogia și ipocrizia care ne-au guvernat până acum, și aici mă refer la prefecți și subprefecți. (…) Vrem să fie implementat programul de guvernare la nivelul județelor, dar cu funcționari pe bază de concurs? Același lucru este valabil și în cazul serviciilor deconcentrate, care sunt extensia ministerelor la nivel județean și care au ca program și activitate în principal implementarea programului de guvernare”, a detaliat deputatul Halici.
El a susținut că principalele modificări ale Codului administrativ nu vor avea decât un efect benefic asupra implementării programelor de guvernare și a proiectelor pe care le va propune fiecare guvern, indiferent de culoarea politică. Totodată, spune el, noul Cod va întări și mai mult autonomia locală și vor fi reglementate toate formele de proprietate.
