Identificarea cu certitudine a cazurilor în care un pacient poate să se trezească din comă, pentru ca medicii să poată să decidă dacă vor continua sau vor opri serviciile medicale de menținere a funcțiilor vitale, pare să devină o realitate. O tehnică promițătoare este testată în această perioadă de oamenii de știință cu speranța, pe termen lung, de a evita situațiile în care rudele persoanelor aflate în comă își fac procese de conștiință, informează AFP. Publicat la sfârșitul lunii februarie în revista Lancet Neurology, studiu vizează un tip specific de come, care apar în urma unui stop cardiac. Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 200 de pacienți adulți aflați în comă pentru perioade de cel puțin șapte zile și s-a desfășurat în 14 centre medicale din Franța, Italia și Belgia.
Cercetătorii au aplicat pacienților o tehnică specială de IRM (imagistică prin rezonanță magnetică) pentru a măsura mișcarea apei din materia albă din creier, ce permite conexiunile dintre neuroni. Măsurând gradul de dezorganizare al acestei mișcări, cercetătorii au stabilit anumite praguri ce permit o prognoză a șanselor pe care pacienții le au pentru a se trezi din comă la capătul unei perioade de șase luni. „Peste un anumit prag, suntem siguri că pacientul își va reveni. Sub acel prag, suntem siguri că nu își va reveni. În zona gri, trebuie să așteptăm”, a explicat pentru AFP profesorul Louis Puybasset, medic la spitalul Pitie Salpetriere, care a coordonat acest studiu. „Este o măsurătoare de ordin anatomic, care nu fluctuează”, a explicat expertul francez. Interesul specialiștilor față de acest aspect vizează o decizie pe termen lung: „Trebuie să deținem un nivel foarte înalt de dovezi” pentru ca medicii să poată lua decizia de a opri sau de a continua îngrijirile medicale, în funcție de prognosticul medical al fiecărui pacient, a adăugat Louis Puybasset. „În anumite țări, sunt oprite foarte repede tratamentele, în altele ele sunt continuate mult timp. Depinde de multe opinii. Scopul este de a ieși din cultura opiniilor, pentru a ne baza pe dovezi solide”, a continuat profesorul francez.
Noua metodă permite, potrivit spuselor sale, „să fim buni pedagogi pentru familiile în cauză”, în contextul în care controversele de ordin etic referitoare la stoparea îngrijirilor medicale acordate unor pacienți aflați în comă revin cu regularitate în actualitate. „Cu cât măsurătorile sunt mai fiabile, cu atât încrederea noastră este mai mare”, a estimat expertul francez.
„Această tehnică este superioară tuturor celorlalte teste utilizate până în prezent”, au comentat reprezentanții Asistenței Publice – Spitalele din Paris (AP – HP), o rețea din care face parte și spitalul Pitie Salpetriere, într-un comunicat publicat joi, subliniind că aceste rezultate trebuie de acum „să fie confirmate prin teste realizate pe scară largă”.
Deși noul studiu a vizat doar cazurile de comă apărute după un stop cardiac, cercetătorii lucrează deja la o metodologie care să permită aplicarea acestei tehnici și în cazul altor tipuri de comă, precum cele produse după un traumatism cranian și o ruptură de anevrism. Metoda pare să fie aplicabilă și în aceste cazuri, cu praguri ce variază în funcție de patologia fiecărui pacient. Comele apărute după un stop cardiac sunt „simple”, pentru că toate reacționează în aceeași manieră. În cazurile de traumatisme craniene, zona gri (a pragurilor de prognoză) este mai mare”, pentru că aceste situații sunt diferite, a explicat profesorul Puybasset.
