Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția vernisează miercuri la sediul său expoziția „Măști tradiționale românești la Carnavalul de la Veneția” a artistului Paul Buță. Măștile, realizate manual din materiale textile și din alte materii prime naturale, înfățișează personaje grotești sau comice care provin din lumea satului, rod al superstițiilor sau al manifestărilor ludice din sânul comunității, menite să înfiereze, prin apelul la jocuri și farse, lenea, necinstea, avariția, lipsa altruismului etc. Încă utilizate în satele din Moldova și Maramureș în perioada Sărbătorilor de iarnă, când grupurile de colindători duc mai departe vechile datini românești ce își au originea în unele ritualuri păgâne asimilate de creștinismul popular, măștile tradiționale din țara noastră constituie simboluri ancestrale, de o foarte bună calitate estetică, ce provoacă interesul și curiozitatea publicului.
În deschiderea expoziției, care se va afla la dispoziția publicului în perioada 31 ianuarie-13 februarie, vor susține alocuțiuni directorul adjunct al Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, prof. univ. dr. Cristian Luca și artistul Paul Buță. Paul Buță este unul dintre cei mai cunoscuți artiști creatori de măști tradiționale din România. Actor la Teatrul Muzical „Nicolae Leonard” din Galați, etnolog și documentarist la Centrul Cultural „Dunărea de Jos” din Galați, a redescoperit și făcut cunoscute publicului din țară și din străinătate măștile tradiționale românești, cele create pentru dansuri, ceremonii și vechi obiceiuri, dar și cele funerare, toate având în vechime o evidentă putere simbolică, scrie ICR Veneția.
În calitate de meșter popular, Paul Buță a realizat circa 1500 de măști tradiționale românești, în ultimii 20 de ani, în atelierul său din localitatea și vița (jud. Galați), măști pe care le-a expus în țară și în străinătate (Australia, Austria, Belgia, Italia, Franța, Marea Britanie, Suedia, SUA). Măștile de capre, urși și arapi, utilizate în cadrul tradițiilor de Crăciun și Anul Nou, alături de cele care reprezintă personaje fantastice (căpcăuni, vrăjitoare, zâne, etc.), aveau funcțiuni apotropaice, fiind deci menite să alunge răul din comunitate și să aducă un an mai îmbelșugat, lipsit de epidemii și epizootii.
Carnavalul de la Veneția, care și-a deschis porțile sâmbătă, 27 ianuarie, se desfășoară până în data de 13 februarie.
