Propunerile de modificare a Codului Fiscal au fost discutate, ieri, la o ședință a Comisiei de Dialog Social de la Prefectură. Ședința comisiei a avut loc după o videoconferință organizată cu ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan și ministrul Finanțelor Publice, Ionuț Mișa. La discuțiile de ieri au participat reprezentanții sindicaliștilor din județ, Ion Răvoiu (Cartel Alfa), care a fost mandatat ca la ședință să reprezinte și BNS Vrancea, liderul SLI Vrancea, Constantin Ionescu, precum și conducerile Administrației Județene a Finanțelor Publice Vrancea prin noul șef de administrație, Eugen Ciorici și Inspectoratului Teritorial de Muncă Vrancea. Din partea mediului de afaceri a fost președintele Patronatului IMM Vrancea, Ion Roman. La ședință au mai participat conducerile instituțiilor reprezentate în Comisia de Dialog Social.
Una dintre noutățile propuse prin modificarea Codului Fiscal se referă la pensionari și prevede scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10% pentru pensiile mai mari de două mii lei. De această reducere vor beneficia peste 250 mii pensionari la nivel național. Oficialii MFP au arătat că pensiile sub 2000 lei sunt scutite de impozit, începând cu 1 februarie 2017 iar pentru celelalte pensii, impozitul redus la 10% se va aplica doar asupra sumei care depășește pragul de 2000 lei.
Reducerea impozitul de la 16% la 10% se va aplica pentru veniturile din activități independente, venituri din chirii, venituri din dobânzi, venituri din arendă, activități agricole, silvicultură, piscicultură, venituri din premii, investiții (cu excepția dividendelor), drepturi de autor. Astfel, rezultă o creștere cu 7,1% a veniturilor pentru vrâncenii care obțin asemenea venituri. La veniturile din activități independente baza de calcul pentru contribuțiile sociale, CAS și CASS, nu va fi mai mică decât salariul minim pe economie. În continuare vor fi scutite de plata CAS și CASS acele persoane cu venituri din activități independente care, în anul precedent au obținut venituri lunare mai mici decât valoarea salariului minim. O altă schimbare se referă la impozitarea pentru firmele cu cifra de afaceri sub un milion de euro. Acestea nu vor mai plăti impozit pe profit, calculat la 16% ci vor fi considerate microîntreprindere și vor achita un impozit de 1% calculat la cifra de afaceri, respectiv de 3% pentru firmele fără salariați.
Sunt propuse și măsuri noi pentru combaterea evaziunii fiscale, printre care confiscarea mijloacelor de transport implicate în evaziunea fiscală cu bunurile accizabile, respetiv alcool sau tutun. În prezent această măsură se aplică doar în cazul evaziunii fiscale prin comercializarea combustibililor. Alte măsuri noi sunt descurajarea finanțărilor în interiorul grupurilor multinaționale la dobânzi exagerate pentru evitarea taxelor în România, introducerea regulii anti-abuz adică refuzarea acordării de către stat a beneficiilor fiscale, împiedicarea tranferurilor între filiale care va avea ca efect împiedicarea evitării impozitelor din România prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.
Cum se calculează salariul brut anul viitor
Principala noutate a modificărilor la Codul Fiscal este transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. Prevederea este contestată în special de sindicate care se tem că, fără obligația de a plăti aceste contribuții, mulți patroni vor fi tentați să nu achite aceste contribuții, motivând că este doar obligația salariatului, și să diminueze veniturile angajaților. Calculele Ministerul Finanțelor Publice arată că acest transfer nu va afecta salariul net, adică banii pe care îi primește în mână un salariat, și nici contribuția salariatului. Analizele comparative cu modificările propuse la Codul Fiscal arată că, la acest moment, pentru un salariu brut de 3200 lei, la nivelul anului 2017, cheltuielile totale ale angajatorului sunt de 3928 lei. Aceasta înseamnă salariul net de 2244 lei, impozitul pe venit (16%) de 428 lei și cele două contribuții, respectiv contribuția salariatului (16,5%) de 528 lei și contribuțiile angajatorului (22,75%) de 728 lei. De la 1 ianuarie 2018 schimbarea este radicală dar sumele care vor fi plătite de angajator vor fi aproximativ aceleași, ba chiar mai mici. Astfel, la cheltuieli totale ale angajatorului de 3926 lei, adică mai mici cu doi lei decât în 2017, salariul net este de 2246 lei, adică doi lei în plus decât anul trecut. Salariul brut va fi de 3840 lei, din care netul este de 2246 lei, la care se adaugă impozitul pe venit (10%) de 250 lei, contribuțiile salariatului (35%) de 1344 lei și contribuția angajatorului (2,25%) de 86 lei. În total, reducerea cotei totale a contribuțiilor sociale aferente salariilor vor scădea de la 39,25% la 37,25%.
Reducerea nivelului contribuțiilor va fi însoțită de o simplificare a birocrației, respectiv o reducere a numărului acestora, de la 9 contribuții sociale aferente salariilor care sunt plătite în 2017, vor mai fi de plătit doar trei contribuții, respectiv contribuția de asigurări sociale pentru salariat, contribuția de asigurări de sănătate a salariatului și contribuția asiguratorie de muncă de către angajator. Noutatea este această contribuție asiguratorie pentru muncă, care este obligația angajatorului, iar statul preia sarcina de a distribui în conturile speciale banii colectați de la angajatori.
Mai mult, prin acest transfer al contribuțiilor, se va ajunge la o creștere a sumelor achitate la pilonul I de pensii și va fi redus cu aproape 9 miliarde lei deficitul Bugetului Asigurărilor Sociale. O altă modificare va fi la deducerile acordate salariaților în funcție de copii/persoanele aflate în întreținere. În funcție de numărul acestora vor fi creșteri de câteva zeci de lei la nivelul salariului minim brut pe economie.
