Istorici, cercetători științifici, ofițeri în rezervă participă în acest sfârșit de săptămână la Sesiunea Științifică Națională „100 de ani de la luptele de la Mărăști și Mărășești”. Evenimentul are loc, pe parcursul a două zile, la Muzeul Unirii din Focșani și cuprinde atât prezentarea de comunicări științifice dedicate evenimentelor din Primul Război Mondial cât și lansări de carte. Cuvântul de deschidere a aparținut directorului Muzeului Vrancei, istoricul Horia Dumitrescu care a menționat că prin amploarea evenimentului, Focșaniul devine un centru național al istoriografiei contemporane. Astfel, la sesiunea de la Focșani participă istorici „care au cercetat, descoperit și pătruns în miezul și înțelesurile faptelor, evenimentelor și mărturiilor trecutului, le-au deslușit, le-au redat strălucirea, le-au conferit adevărul, le-au redat prezentului cu datoria de a le transmite viitorului”. Directorul Muzeului a amintit de sprijinul președintelui Consiliului Județean, Marian Oprișan, pentru tot ceea ce înseamnă istoria pentru comunitatea vrânceană. Șeful administrației județene este cel care a inițiat proiectul „Drumul de glorie al armatei române”, ce a dus la reabilitarea celor patru mausolee din Vrancea. Istoricul a menționat că anul acesta este centenarul jertfei și biruinței din vara anului 2017. „Rămânem bucuroși, fericiți, oarecum datori și recunoscători cu toții, cei prezenți aici, că viața, soarta ne-au prilejuit să trăim momentul unui centenar de istorie națională”, a precizat directorul Muzeului Vrancei, Horia Dumitrescu.
Mesajul președintelui Consiliului Județean, Marian Oprișan, a fost prezentat de vicepreședintele Dănuț Cristian. Acesta a menționat eforturile făcute de administrația județeană pentru includerea celor patru mausolee din Vrancea în patrimoniul UNESCO. „Mausoleele sunt ale noastre, ale românilor, iar noi, vrâncenii, le vom pune întotdeauna la mare preț, indiferent de ce vor spune unii sau alții. Sunt elemente de identitate națională pe care le avem”, a spus vicepreședintele Dănuț Cristian.
Moderatorul primei zile a fost profesorul universitar Ioan Scurtu, președintele Secției de Științe Istorice și Arheologice a Academiei Oamenilor de Știință din România. Unul dintre istoricii de marcă ai României, profesorul Scurtu a vorbit despre importanța anului 1918 și a subliniat că 2018 ar trebui să fie Centenarul Marii Unirii, nu doar ziua de 1 decembrie. În acest context a menționat că ar trebui marcate toate acele zile, 27 martie, 29 noiembrie și 1 decembrie, în care, pe rând, reprezentanții românilor din Basarabia, Bucovina și Transilvania au aprobat unirea cu România. Profesorul Scurtu a amintit că, după 1947, timp de douăzeci de ani, mausoleul de la Mărășești a fost închis de regimul comunist, care considera imperialiste acțiunile armatei române din Primul Război Mondial. Abia în 1967 a fost redeschis Mausoleul în cadrul unui eveniment transmis inclusiv la televizor.
Două zile de comunicări științifice
Vineri, comunicările științifice în plen au fost susținute de profesorul universitar Constantin Bușe cu lucrarea „Intelectuali și oameni politici în și despre România în Primul Război Mondial” și de profesorul universitar Corneliu-Mihail Lungu cu lucrarea „Surse de arhivă privind semnificația luptelor de la Mărăști și Mărășești”. Prima zi a continuat cu prezentarea lucrărilor realizate de generalul de brigadă Adrian Stroea – „Similitudini și contraste în viața și cariera militară a generalilor Constantin Christescu și Eremia Grigorescu, comandanții Armatei I în bătălia de la Mărășești”, prof. univ. dr. Petre Èšurlea – „Scrisori către Nicolae Iorga în legătură cu Mărășeștii”, colonelul în rezervă Constantin Hlihor – „Bătăliile din vara anului 1917 – temelie a revoluției desăvârșirii unității naționale a românilor”, prof. univ. dr. Ion Giurcă – „Operația de apărare a Moldovei în vara anului 1917”, dr. Florian Bichir – „Pamfil Șeicaru de la tranșeele Primului Război Mondial la mitingul din 23 August”.
Secțiunea a doua a primei zile a fost moderată de profesorul universitar Corneliu – Mihail Lungu. Au fost susținute lucrări de către prof.univ. dr. Sorin Damean – „Cronică de război. Regele Ferdinand I pe front în vara anului 1917”, prof.univ. dr. Valentin Ciorbea – „Misiuni și acțiuni de luptă desfășurate de Marina Militară a României în anul 1917”, prof.univ. dr. Stoica Lascu – „Iulie – august 1917 – aspirații statale ale românilor din Munții Pindului”, conf. univ. dr. Marusia Cîrstea – „Însemnări și documente privind participarea atașaților militari români la Primul Război Mondial”.
Sesiunea științifică va continua sâmbătă. Moderatorul primei secțiuni este comandorul în rezervă Jipa Rotaru, membru al A.O.Ș. R.. Vor fi susținute lucrări de către comandor în rezervă Marian Moșneagu – „Două pilde de eroism și sacrificiu pe frontul reîntregirii naționale – învățătorii suceveni Nicolae Stoleru și Vasile Tomegea”, colonel în rezervă Dan Prisăcaru – „Iași – 1916-1918. Capitala de Război. Capitală a Rezistenței până la Capăt și Capitală a Renașterii Naționale”, dr. Silviu Moldovan – „Percepții și intenții. 100 de ani de la Marele Război”, dr. Cornel Èšucă, Felicia Èšucă – „Mărăști – dispozitivul ocupat și concepția ofensivă a Armatei 2 română”, dr. Luminița Giurgiu – „Memoriul căpitanului Filip Dascălu din Regimentul Prahova nr. 7 Infanterie privind lupta în cămăși a Regimentului 32 Infanterie Mircea la Mărășești”, dr. Teodora Giurgiu – „Memoriul medicului-șef al Diviziei 5 Infanterie, general dr. D. Dimitriu, referitor la lupta de la Mărășești”, dr. Alin Spînu – „Aportul Biroului Informații din Marele Cartier General la victoriile din vara anului 1917”, dr. Corneliu Ciucanu – „Iașii la 1917 și pericolul bolșevic. Misiunea lui Simion Rochal”, conf. univ. dr. Gabriel Asandului – „Alexandru Ioan Cuza și perspectiva Marii Uniri”, comandor rezervă Jipa Rotaru, Elena Rotaru – „Ion Antonescu: La Mărășești trebuia să învingă sau să moară poporul român”.
Secțiunea a doua va fi moderată de prof. univ. dr. Petre Èšurlea, membru al A.O.Ș.R.. Vor fi susținute lucrări de către conf. univ. dr. Costică Neagu – „Simion Mehedinți – Anul 1917 văzut din spatele frontului”, dr. Ionel Ștefan Alexandru – „Rezistența brăileană sub ocupația Puterilor Centrale în timpul Primului Război Mondial”, prof. Victoria Vâlcu – „Un jurnal inedit despre luptele de la Mărășești”, prof. Ionuț Iliescu – „Grupul de patrioți vrânceni condus de către Vasile Chilian”, prof. Dumitru Huțanu – „Crâmpeie din zilele fierbinți ale bătăliilor din august 1917 trăite aevea”, arhivist Florin Dârdală – „Grigorescu – Negroponte : rude și eroi”, prof. Cezar Cherciu – „Situația medical – sanitară în teritoriul Putnei libere în timpul Primului Război Mondial”, prof. Mihai Adafini -„Campania Armatei Române din 1917 în memoriile caporalului sanitar Vasile Mihăilescu”, dr. Horia Dumitrescu – „Divizia a VI-a Infanterie pe frontul de la Mărăști”.
Tot sâmbătă, în cadrul sesiunii științifice vor fi lansate patru cărți, respectiv prof. univ. dr. Petre Èšurlea – „Români și evrei în secolul XX – volumul III”, colonel rezervă dr. Dan Prisăcaru – „Iași – Capitala României 1916 – 1918” ( autori: Sorin Iftimi și Aurica Ichim), comandor rezervă dr. Marian Moșneagu – „Divizia a VI-a Infanterie. Jurnal de Operațiuni” și Ioan Scurtu (coord) – „România. Marea Unire. 1918 – 2018. 100 de cărți. 100 de ani”. Cărțile vor fi prezentate de directorul Editurii TIPO Moldova, Aurel Ștefanache.
