Proiectul Codului Administrativ a fost lansat în dezbatere publică, ieri, de Ministerul dezvoltării regionale. Proiectul de act normativ va modifica modul de funcționare a administrație publice din România și ține cont de problemele întâmpinate de administrațiile locale în ultimii ani. Una dintre noutățile propuse de Codul Administrativ se referă la statutul prefectului și subprefectului. Astfel, funcțiile de prefect și subprefect vor fi de demnitate publică. În prezent, prefecții și subprefecții au calitatea de înalt funcționar public, calitate pe care o vor avea și o perioadă de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Practic, prin modificările propuse de Codul Administrativ se ține cont de realitățile politice din ultimii ani, în care persoanele care ajungeau în aceste funcții erau propuse de partidele aflate la guvernare. „Prin aplicarea noii reglementări ocuparea unor funcții de demnitate publică de către prefect și subprefect, situație în care aceștia pot fi membri ai unor partide politice, este în concordanță cu rolul prefectului de reprezentant al Guvernului pe plan local, Guvernul fiind o autoritate publică care are structură politică. Noua modalitate de numire a prefecților și a subprefecților ține seama de situația de fapt din întreaga perioadă care a urmat anului 1989 și anume că au fost numiți în aceste funcții persoane care aveau un anumit statut profesional dar, în același timp, aveau și sprijinul politic al partidului (sau coaliției) care a constituit Guvernul. Noua reglementare accentuează responsabilitatea Guvernului cu privire la numirea în funcțiile de prefect și subprefect a persoanelor care îndeplinesc cerințele privind competența și integritatea necesare exercitării acestor funcții iar rezultatele activității desfășurate de prefecți și de subprefecți pot deveni aspecte relevante pentru angajarea răspunderii politice a Guvernului, în condițiile proiectului Codului administrativ”, se arată în nota de fundamentare a Codului Administrativ.
Astfel, noul statut al prefectului și subprefectului impune și justifică desființarea funcțiilor publice de prefect și subprefect. Totuși, în aceste funcții nu vor fi numite orice persoane. Conform procedurii, vor putea fi numite în aceste funcții numai persoanele care au absolvit programe de formare specializată specifice. Totuși, pentru a putea fi numiți prefecți sau subprefecți cu statut de demnitar persoane care nu îndeplinesc condiția privind pregătirea, a fost instituită o derogare de la regulă, care le permite acestora să fie numiți în funcție sub condiția ca, în termen de maxim 2 ani de la data emiterii actului de numire, să absolve programele de formare. Codul Administrativ prevede că prefecții vor avea atribuții privind asigurarea implementării la nivel local a politicilor guvernamentale și respectării ordinii publice; atribuții în relația cu serviciile publice deconcentrate; atribuții privind verificarea legalității actelor autorităților administrației publice locale și atacarea în fața instanței de contencios administrativ a actelor pe care le consideră ilegale; atribuții privind coordonarea intervenției în caz de forță majoră sau în caz de maximă urgență, atribuții cu privire la îndrumarea autorităților administrației publice locale cu privire la aplicarea normelor legale din sfera de competență.
Alte modificări se referă, de exemplu, la procedura de validare a mandatelor aleșilor locali. Codul prevede procedura validării mandatelor consilierilor locali aleși prin hotărâre a instanței, față de o comisie de validare formată din consilieri aleși nevalidați, cum este în prezent. De asemenea, se impune un rol limitat al Instituției Prefectului cu privire la organizarea ședinței privind ceremonia de constituire a consiliului local și la organizarea depunerii jurământului de către cei declarați aleși. Altă modificare se referă la revizuirea majorităților necesare pentru adoptarea hotărârilor consiliilor locale și județene. Majoritatea calificată, respectiv două treimi din numărul consilierilor locali în funcție va fi obligatorie doar pentru hotărârile care privesc vânzarea-cumpărarea bunurilor imobile proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale, restul hotărârilor urmând a fi adoptate cu majoritate absolută, respectiv jumătate plus unu din numărul consilierilor în funcție.
