Niciun mare proprietar de pădure din Vrancea nu a solicitat subvențiile pentru conservarea pădurilor, care se acordă începând cu 2017. Termenul limită pentru depunerea cererilor a fost inițial 15 mai însă pentru că nu au fost solicitanți a fost prelungit cu o lună de zile, până la mijlocul lunii iunie. Nici până atunci nu a fost depusă vreo cerere din partea marilor proprietari de pădure din Vrancea. Nici nu este de mirare pentru că beneficiile sunt mai mari atunci când se exploatează pădurea decât atunci când este conservată și sunt permise doar răriturile unde transportul lemnului trebuia făcut doar cu atelaje. Sumele ce puteau fi obținute de proprietarii de pădure erau de 128 euro/an/hectar iar suprafața minimă pentru care putea fi solicitat acest sprijin era de 100 hectare. Acest tip de ajutor se acorda pentru două pachete, respectiv 1 – Asigurarea de zone de liniște și 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri. Însă pachetul 2 poate fi aplicat doar în combinație cu pachetul 1. „Valorile plăților compensatorii acordate sunt următoarele: a) 25 € pe an și pe hectar pentru suprafața angajată în cadrul Pachetului 1; b) 103 € pe an și pe hectar pentru suprafața anuală pentru care se solicită sprijin în cadrul Pachetului 2”, se arată în prezentarea acestei măsuri de sprijin pentru proprietarii de păduri. Banii erau acordați prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) care prelua cererile de sprijin pentru accesarea Schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, aferentă Măsurii 15 „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, SubMăsura 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu” din cadrul PNDR 2014 – 2020.
Banii erau acordați prin două pachete de sprijin, respectiv pentru asigurarea de zone de liniște și pentru utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri. Primul pachet, asigurarea de zone de liniște, urmărea în principal asigurarea condițiilor optime de cuibărit, adăpost și hrănire pentru dezvoltarea faunei specifice ecosistemelor forestiere. Totodată, prin menținerea unei consistențe crescute a arboretelor, capacitatea pădurii de a contribui la reducerea concentrației de gaze cu efect de seră din atmosferă prin sechestrarea carbonului și adaptare la efectele schimbărilor climatice, precum și la creșterea retenției scurgerilor de suprafață (în cazul viiturilor) urma să fie îmbunătățită.
Al doilea pachet se referea la utilizarea atelajelor pentru colectarea lemnului din rărituri. Obiectivul era de protejare a resurselor de sol forestier, prin promovarea de tehnologii extensive de exploatare a lemnului cu impact redus al solului, respectiv utilizarea de atelaje în lucrările de rărituri, în detrimentul lucrărilor mecanizate, care în prezent sunt aplicate la scară largă.
