Cooperativa Compostar de la Nănești a pus, vineri, bazele primului grup de producători de ciuperci pleurotus. Ședința de constituire a acestui grup de producători a avut loc vineri, obiectivul principal fiind cel de comercializare a ciupercilor atât către piața internă dar și către parteneri externi, cum ar fi SUA sau Taiwan. La întâlnire au participat atât producători de ciuperci din Vrancea dar și colegi din alte județe, de la Vaslui, Călărași, Giurgiu, Prahova, Galați dar și un reprezentant al celui mai mare producător de miceliu, Amycel din Statele Unite. În total sunt circa 20 de producători de ciuperci, din care trei din Vrancea, care au răspuns invitației celor de la Cooperativa Compostar din Nănești pentru a înființa acest grup de producători. Pasul următor al grupului de producători este de a desemna o conducere executivă, respectiv persoanele care se vor ocupa direct de vânzarea produselor. Vor fi amenajate platforme pentru vânzarea ciupercilor pleurotus la Nănești și la Bragadiru, în funcție de destinație, pentru export sau pentru piața internă. Prin înființarea acestui grup se închide practic cercul, fermierii având producător de compost, producători de ciuperci și fabrică de prelucrare a acestora.
Președintele Cooperativei Compostar, Mihai Matei, a arătat că nimeni nu va fi proprietar iar grupul va fi condus de fermieri. „Profitul trebuie găsit la poarta fermei. Conducerea executivă trebuie să se ocupe de vânzarea ciupercilor, să le ia de la poarta fermelor”, a precizat Mihai Matei.
La întâlnire au fost prezenți reprezentanți ai Direcției Agricole și Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale din Vrancea. Aceștia au prezentat condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o asociere între producători agricoli pentru a fi recunoscută ca și grup de producători. În al doilea râns s-a discutat despre posibilitatea finanțării din fonduri europene a activității acestui grup de producători. Astfel, aceștia pot obține maxim100 mii euro anual, pe o perioadă de cinci ani, pentru înființare și funcționarea grupului de producători. De asemenea pot fi obținute fonduri pentru înființara de parteneriate între producătorii agricoli și societăți comerciale, instituții pentru producție și comercializarea pe lanțul scurt sau în piețe locale. În cazul lanțului scurt, acesta prevede că poate fi un singur intermediar între producătorul agricol și comerciant iar piața locală înseamnă vânzarea către clienți pe o distanță de maxim 70 kilometri.
Sfaturi de la primul cultivator de pleurotus din Vrancea
Unul dintre primii fermieri din Vrancea care a cultivat ciuperci pleurotus este fostul senator Constantin Dinu. Acesta a povestit că ideea înființării fabricii de compost de la Nănești s-a născut dintr-o necesitate, când a văzut cum furnizorul din Ungaria creștea constant prețul materiei furnizate. Constantin Dinu a arătat că fermierii trebuie să profite de avantajul fondurilor europene acordate în agricultură pentru a-și dezvolta afacerile. „Trebuie profitat de această oportunitate și trebuie accesate fondurile europene care sunt acordate până în 2020. Sunt trei, patru ani în care se pot dezvolta afaceri în domeniul ciupercilor”, a spus Constantin Dinu. Acesta i-a sfătuit pe producători să promoveze calitățile ciupercilor pleurotus, recunoscute pentru cantitățile de proteine, vitaminele din grupul B. Mai mult, ultimele studii arată că un extract din pleurotus inhibă dezvoltarea celulelor canceroase. „Sunt informații care trebuie cunoscute de către consumatori”, a precizat Constantin Dinu, care a avertizat că aceste ciuperci trebuie preparate la o temperatură corespunzătoare.
Cea mai modernă fabrică din Europa de Sud Est
Fabrica de compost de la Nănești a fost finanțată din fonduri europene și este considerată cea mai modernă investiție de acest gen din Europa de Sud Est. Este singura fabrică de compost pentru ciuperci pleurotus din România iar proiectul mai cuprinde o fabrică de procesare a ciupercilor și o fabrică de conserve. Ideea a fost simplă, fermierii au văzut că în România nu există o fabrică de compost iar această materie primă pentru ciuperci era adusă din Ungaria. Proiectul a fost demarat în 2009 iar prima tranșă de compost a ieșit pe porțile fabricii în 2014. Toate utilajele fabricii sunt automatizate. „Fiecare utilaj are propriul computer, legat prin internet cu service-ul producătorului din țara respectivă. Problemele tehnice se remediază în 10-15 minute. Noi avem doar oamenii care știu să exploateze utilajul iar dacă nu înțelege ceva se discută cu cei de la service”, explică Mihai Matei. Materia primă este asigurată de pe cele 1.800 hectare de teren agricol deținut de membrii Cooperativei Compostar.
