Durerea de ficat, mit sau realitate? Ficatul este un organ situat în partea dreaptă și care, printre multe alte funcții, are și o anumită particularitate; doare foarte rar. Paradoxal și, împotriva a ceea ce cred foarte mulți oameni, ficatul este ultimul pe lista cauzelor așa ziselor „dureri de ficat”. Pentru a demonta acest mit al „durerilor de ficat”, am stat de vorbă cu doctorița Claudia Vasiliu, medic gastroenterolog la Spitalul Orășenesc Panciu. Monitorul de Vrancea v-a făcut cunoștință cu specialista în Gastro-Enterologie, dr. Claudia Vasiliu, la începutul lunii noiembrie a anului trecut, în cadrul articolului Spitalul din Panciu, „mult deasupra multor spitale de stat și private din București”.
Care este rolul ficatului în organism?
Ficatul este un organ vital, localizat în partea superioară dreaptă a abdomenului, numită hipocondru drept. Ficatul îndeplinește o gamă largă de funcții, circa 500, incluzând detoxifierea produșilor de excreție (metaboliților), sinteza proteinelor și producția de substanțe necesare digestiei. Ficatul este o glandă și joacă un rol major în metabolism, cu roluri numeroase în corpul uman, incluzând reglarea rezervelor unor substanțe (glicogen), degradarea celulelor roșii din sânge, sinteza proteinelor plasmatice, producția hormonilor. Ficatul are și funcție de depozit, stocând o multitudine de substanțe, precum glucoza („zahărul din sânge”) sub formă de glicogen, vitamina A, vitamina D, vitamina B12, vitamina K, fier și cupru.
Nu întâmplător, ficatul este sediul unor reacții imunologice, adică reacții prin care organsimul se apără de infecții, celulele mononucleare fagocite din ficat acționând ca o „sită” pentru substanțele străine (antigeni), care ajung la ficat prin sânge.
Ficatul este o veritabilă uzină, producând diferite substanțe vitale organismului, precum: proteine („cărămizile” celulei), factori ai coagulării sângelui, glucoza – pentru nevoile energetice ale organismului, colesterol (necesar membranelor celulare), albumina – cea mai abundentă proteină din sânge, angiotensina – un hormon care intervine în controlul presiunii arteriale, catalaza – o enzimă care degradează agenți oxidanți puternici, nocivi, precum peroxidul de hidrogen. În acelasi timp, este și o „stație de epurare”, degradând substanțe precum hormoni (insulina), produși tip reziduu ai metabolismului, medicamente. Ficatul reprezintă o glandă digestivă accesorie și produce bila, un compus alcalin, care intervine în digestie, ajutând la emulsificarea grăsimilor din alimente. Vezica biliară, situată sub ficat, stochează bila produsă de ficat. Celulele hepatice, sau hepatocitele, sunt celule specializate, care reglează o varietate mare de reacții biochimice importante, ca sinteză și degradarea mai multor molecule necesare funcțiilor vitale. La momentul actual, nu există nici un aparat, sau organ artificial, capabil să reproducă toate funcțiile ficatului.
Ce poate însemna de fapt senzația de junghi, sau greutate, în partea dreaptă?
De cele mai multe ori este interpretată ca și durere de ficat, însă poate fi dată și de alte organe care se proiectează în aria hipocondrului drept (precum colecist, colon drept) sau poate fi o durere iradiată, cu punct de plecare în altă parte (de exemplu, stomac).
Ce reacții poate găzdui hipocondrul drept și ale căror organe sunt ele de fapt?
În general, pacienții acuză disconfort sau durere în hipocondrul drept (regiune a peretelui abdominal, situată la dreapta regiunii epigastrice, sub ultimele coaste – n.r.), dar pot descrie și senzație de distensie abdominală sau balonare. Această senzație de durere poate apărea în mai multe afecțiuni, cum ar fi: afecțiuni hepatice ca steatoza (sau ficatul gras) – indusă de consumul exagerat de dulciuri și/sau grăsimi, sau de consumul de alcool, hepatite de diferite cauze (alcoolică, virus hepatitic B, C, medicamentoase, autoimuna), tumori hepatice (hepatocarcinom), ciroza, hemocromatoza; afecțiuni biliare ca dischinezia biliară, litiaza veziculară (popular „pietre la fiere”), colecistita; afecțiuni intestinale (diverticuloza colonică, diverse tipuri de colite-ischemică, boli inflamatorii intestinale, tumori de colon drept); afecțiuni ale rinchiului drept (calculi renali sau popular „pietre la rinichi”, colica renala, pielonefrita); afecțiuni gastroduodenale (ulcer gastric, duodenite) – prin iradierea durerii; afecțiuni pleuropulmonare (pneumonie bazală dreaptă, pleurezie, embolie pulmonară); afecțiuni ale peretelui abdominal (paniculite, celulite, zona zoster); afecțiuni sistemice cu afectare hepatică (limfoame, leucemii, amiloidoza, boli autoimune, sepsis).
Ce este hepatalgia (durerea de ficat) și cum se manifestă?
Hepatalgia se datorează inflamării și/sau măririi de volum a ficatului. Acesta în sine „nu doare”, întrucât nu are terminații nervoase, în schimb, ficatul este învelit la exterior de o capsula fibroasă, numită capsula Glisson, care are terminații nervoase.
Întinderea acestei capsule ca urmare a ajustării ei pe volumul hepatic crescut sau invadarea ei de către procese expansive, duce la stimularea acestor fibre nervoase, care transmit impulsul electric la creier, impuls care va fi procesat și interpretat ca disconfort sau durere în zona ficatului. Acest lucru poate apărea în cazul congestiei ficatului (în insuficiența cardiacă, tromboza de vena portă), în urma traumatismelor, în cazul unor chiste, abcese sau tumori hepatice, chiar și în cazul efortului fizic excesiv, când capsula hepatică se contractă pentru mobilizarea sângelui de rezervă.
Cum se manifestă mărirea în volum a ficatului și ce simptome dă în organism?
Mărirea de volum a ficatului se poate manifesta prin disconfort sau durere în hipocondrul drept, însoțită de astenie (stare de oboseală) și fatigabilitate (pacientul obosește cu usurință). De regulă, mărirea ficatului apare în cadrul unor afecțiuni hepatice care vor da și alte simptome, precum icter (colorația galbenă a pielii și mucoaselor), ascită (acumulare de lichid peritoneal în abdomen), urină închisă la culoare și scaune decolorate, greață, inapetență, echimoze și gingivoragii.
Când anume ar trebui să mergem la medic pentru un consult și cât este de important regimul alimentar?
Este important să ne prezentăm la medic atunci când constatăm instalarea oricăror simptome, inițial la medicul de familie, pentru examinare și analizele uzuale, ulterior la medicul specialist dacă se impun investigații suplimentare, precum ecografie abdominală, endoscopie digestivă, radiografie sau tomografie computerizată. Este esențial să facem cel puțin un control anual, întrucât astfel se pot depista la timp afecțiuni care ne pot impacta negativ viața. Întârzierea diagnosticului afectează prognosticul și evoluția bolii respective. Accentul trebuie să cadă pe partea de prevenție și respectiv, de diagnostic precoce și tratament.
Regimul alimentar reprezintă cel puțin 50% din tratamentul oricărei afecțiuni și din păcate, majoritatea românilor nu acordă suficientă atenție acestuia. Un regim alimentar echilibrat, bogat în fibre vegetale (cereale, fructe, legume), sărac în grăsimi și dulciuri, un aport adecvat de lichide, ne protejează organsimul și s-a demonstrat prin studii că previne afecțiuni severe (precum hepatita cronică, cancerul de colon, pancreatită acută). Trebuie să acordăm atenție și consumului de sare, dacă este excesiv, acesta favorizează apariția hipertensiunii arteriale. O problemă deosebită cu care ne confruntăm în practica medicală curentă o constituie numărul mare de pacienți cu abuz de alcool, care trebuie sfătuiți și încurajați să renunțe la acest viciu.
Cum le-ați recomanda oamenilor să aibă grijă de ficatul lor?
Este important să conștientizăm că organismul nostru este o mașinărie biologică și se poate deteriora cu usurință dacă nu avem grijă să menținem un stil de viață și un regim alimentar echilibrate. Până și un automobil se mai strică, nu mai vorbim de revizia periodică necesară, iar ficatul este un „carburator” al organismului.
Nu trebuie să luăm de-a gata capacitatea ficatului de regenerare, care firește, are o anumită limită. De asemenea, nu trebuie să ne așteptăm la rezultate instant, este nevoie de regim de cel puțin 2-3 luni și tratament pentru a se observa modificări pozitive ale aspectului ecografic și dimensiunilor ficatului. Este important să ne adresăm medicului pentru a se depista cauza bolii respective cât mai rapid și a se putea institui tratamentul adecvat.
