În cei 80 de ani care au trecut de la înființarea Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” numărul gospodăriilor-monument deținute a crescut de la 29 la 370, a declarat, luni, managerul instituției, conf. univ. dr. Paula Popoiu, care a vorbit și despre proiectele actuale care vizează ilustrarea conceptului de „museum vivum”. „Acum 80 de ani, veșnicia care s-a născut la sat — așa cum spunea Lucian Blaga — s-a mutat la Muzeul Satului. (…) Dacă în 1936, Școala Sociologică de la București, condusă de vizionarul Dimitrie Gusti, aducea aici 29 de monumente, 29 de gospodării, azi avem 370 de monumente în jurul nostru, iar în colecții avem 60.000 de obiecte, altele decât cele care constituie interiorul caselor din muzeu”, a spus Paula Popoiu, în cadrul colocviul internațional „Etnomuseologica”, prilejuit de manifestările dedicate aniversării a opt decenii de la crearea muzeului.
Ea a adăugat că, începând din 2007, „în plină criză economică”, a fost inițiat un proiect de mărire a Muzeului Satului, cu o suprafață de 3,5 ha, teren pe care au fost aduse 30 de monumente. „Pe acest nou teritoriu, pe care l-am și numit ‘Satul nou’, (…) va fi locul în care totul va trăi, totul se va mișca. Colegii noștri din Europa folosesc de mult conceptul de museum vivum. Și noi îl folosim, dar poate că nu l-am înțeles suficient. Poate că vom avea ocazia să ilustrăm și aici, la noi, ceea ce vedem deja în alte muzee, la Sibiu, la Cluj, la Negrești Oaș, la Sighetu Marmației, acele locuri-muzee în care viața tradițională a satului românesc se menține și, mai ales, se arată lumii”, a spus Popoiu.
Președintele Asociației Muzeelor în Aer Liber din Europa, prof. dr. Katarina Frost, a apreciat că Muzeul Satului a fost unul „cu adevărat vizionar”, deoarece în 1936, când a fost inaugurat, casele erau locuite de familii de țărani. „Cu toții încercăm să rămânem tineri și să fim parte a societății contemporane. Muncim din greu pentru a ne menține importanța, relevanța, pentru a continua să însemnăm ceva important pentru membrii societăților contemporane. Avem nevoie de trecut pentru a putea înțelege ziua de azi și pentru a putea avansa în viitor”, a declarat Katarina Frost, vorbind despre importanța muzeelor și rolul lor în societatea contemporană.
Președintele Centrului Național de Cercetare și Documentare în domeniul Muzeologiei „Radu Florescu”, dr. Ioan Opriș, a subliniat că Muzeul „Dimitrie Gusti” este un „muzeu ambasador al României”, care „aduce un serviciu imens identității naționale”. Pe de altă parte, în opinia sa, muzeele etnografice nu beneficiază de susținerea necesară. „În programul de dezvoltare pe care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale îl propune pentru 2014-2020 este un foarte mic paragraf dedicat muzeelor. Muzeele etnografice sunt legate direct de ruralitate, în mod firesc ele ar fi trebuit să fie mai consistent reprezentate. Sunt enunțate și conexate doar la dezvoltarea turistică, ceea ce este incomplet și nu ne folosește foarte mult”, a punctat el.
Potrivit președintelui Academiei Naționale a Artelor Tradiționale, Cornel Bucur, Muzeul Satului „se identifică cu destinul neamului”. „Rolul oricărui muzeu în societatea modernă este fundamental pentru ca să nu rupem rădăcinile și mai ales să nu uităm niciodată care este dinamica în cunoaștere. Toate tipurile de muzee ne învață ce a însemnat evoluția gândirii umane și, poate, dacă suntem foarte atenți la ce ne oferă muzeele, vom avea grijă să păstrăm, să nu pierdem (…) aceste surse extraordinare care ne învață de fapt rolul omului ca gestionar al planetei”, a subliniat directorul Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, acad. Sabina Ispas.
