O tânără cu domiciliul în Adjud, Alexandra G., zisă „Alexa”, dar care locuiește efectiv în județul Neamț, a fost condamnată la închisoare în dosarul „Academia Infractorilor Români”. Fata, bănuită că a făcut parte dintr-o grupare care comitea jafuri armate în magazine de lux din străinătate, a primit închisoare cu suspendare. Decizia Tribunalului București nu este definitivă. „(…) condamnă pe inculpatul Gheorghiu Alexandra, zisă «Alexa», pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat (în varianta normativă a aderării și sprijinirii), la pedeapsa de 2 (doi) ani și 4 (patru) luni închisoare. (…) condamnă aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a făptuitorului în formă continuată, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare. (…) contopește pedepsele aplicate prin prezenta și aplică pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani și 4 (patru) luni închisoare, la care se adaugă sporul de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv 8 (opt) luni închisoare, în final inculpata Gheorghiu Alexandra urmând să execute 3 (trei) ani închisoare. (…) dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 4 (patru) ani (…), se arată în decizia dată la finele lunii aprilie de Tribunalul București. Soluția nu este definitivă.
Față de un alt vrâncean, respectiv un tânăr din comuna Păunești, dar și în cazul altor inculpați din dosar, instanța a dispus disjungerea cauzei.
Despre tânăra domiciliată în Adjud, racolată în 2014, presa din Neamț scria anul trecut că s-a ocupat, împreună cu o altă femeie, de închirierea unui imobil în Cluj Napoca, în care au fost antrenați membrii grupului infracțional, despre care se spune că ar fi comis un jaf la Milano, pe 1 decembrie 2014.
Anul trecut, în aprilie, casele vrâncenilor bănuiți că fac parte din gruparea condusă de interlopul nemțean Adrian Botez, care a primit 30 de ani de închisoare, au fost percheziționate. Nu doar ale lor, ci și alte 50 de locații din mai multe județe ale țării, persoanele vizate fiind bănuite că au comis tâlhării și furturi din magazine de lux de peste hotare. Dosarul a fost instrumentat de DIICOT.
Recruți antrenați fizic și psihic
Anchetatorii arătau la momentul derulării acțiunii că grupul infracțional a fost constituit pe teritoriul țării noastre și avea peste 100 de membri, toți români. Persoanele „racolate” erau bine instruite și apoi erau instigate să se deplaseze pe teritoriul altor state, pentru comiterea faptelor.
Procurorii DIICOT arătau că acest grup infracțional organizat a fost conceput, inițiat și organizat pe criterii militare, având o structură piramidală, cu un lider suprem, identificat în persoana lui Adrian Marin Botez, zis Å¢îță, aflat după gratii la momentul perchezițiilor. De asemenea, avea mai multe eșaloane de conducere subordonate acestuia, fiecare palier fiind specializat și condus de anumite persoane de încredere, ce aveau grad de „ofițer”.
Ultimul eșalon era cel de execuție, iar în cadrul acestuia erau recrutați tineri, inclusiv minori, printre care și cel din Păunești, față de care cauza a fost disjunsă, cât și majori, de regulă provenind din familii dezorganizate, dispuși să se alăture grupului și să comită jafuri armate în magazine de lux din vestul Europei, primind sume modice în raport cu ce câștigau liderii. „Această grupare și-a cristalizat modul de acțiune și organizare, ajungând chiar la «codificarea» scrisă a regulilor grupării criminale, denumită «Academia Infractorilor Români» cu prescurtarea A.I.R., într-un așa numit «Regulament al Academiei Infractorilor Români» care era prezentat fiecărui nou recrut. Recruții urmau un antrenament fizic și psihic, întocmindu-li-se un dosar, care cuprindea: nume, prenume, date despre familia recrutului, cazier, copie a cărții de identitate, înălțime, greutate, date medicale, fotografie, amprente și fire de păr pentru ADN”, spuneau atunci procurorii DIICOT.
Bunuri furate, ascunse în gropi
Potrivit anchetatorilor, activitatea infracțională era structurată pe mai multe etape, fiecare dintre membri având roluri bine stabilite. Astfel, odată stabilite țintele, membrii grupului se organizau în așa fel încât să poată avea acces în magazinele de bijuterii vizate, acestea fiind de obicei protejate prin două uși securizate.
Astfel, la intrare se prezentau doi dintre membrii grupului, uneori deghizați în femei, pentru a-i determina pe proprietari să deschidă prima ușă de acces, magazinele respective fiind dotate în general cu două uși de acces tocmai pentru a împiedica jafurile. Ulterior, alți membri ai grupării pătrundeau mascați, prin forță, după care, prin utilizarea violențelor și sub amenințare, spărgeau vitrinele, sustrăgând ceasuri și bijuterii, după care dispăreau pe rute diferite, abandonând la locul faptei uneltele folosite și aruncând în locurile prestabilite sacii cu bunurile sustrase. După comiterea faptelor, bunurile erau ascunse în gropi, săpate anterior pe rutele de fugă.
Potrivit anchetatorilor, infractorii ar fi folosit inclusiv pubele de gunoi, manevrate de alți membri ai grupării. De asemenea, pentru a nu fi depistați, membrii grupului ar fi folosit cagule, elemente pentru deghizare, iar pentru a pătrunde în magazine utilizau inclusiv forța fizică asupra proprietarilor, prin folosirea de arme albe sau obiecte contondente. Jafurile nu durau mai mult de 60 de secunde. Prejudiciul total a fost estimat la 10 milioane de euro.
