Laura Stoica (numele complet Adriana Laurenția Stoica – n.r.) s-a născut la Alba Iulia, la 10 octombrie 1967. A copilărit la Târgoviște, unde s-a înscris la Școala Populară de Artă, ale cărei cursuri le-a absolvit în 1986, secția canto clasic, profesor Emil Niculescu. Ulterior, a participat la toate concursurile muzicale organizate în țară pentru tinerele talente. A debutat ca solistă, în 1987, la Festivalul de Muzică Ușoară Amara, unde a obținut locul II la secțiunea interpretare, iar un an mai târziu a obținut trofeul Festivalului de Muzică Ușoară Râmnicu-Sărat. Următorul pas în cariera artistică l-a făcut în 1989, când a devenit solistă a teatrului de revistă „Toma Caragiu” din Ploiești, timp de un an.
În 1990, la Festivalul de la Mamaia, a cucerit juriul și publicul cu melodia „Dă, Doamne, cântec”, compusă de Viorel Gavrilă. A obținut marele trofeu. Laura a devenit o voce, o artistă cu personalitate și stil. Un an mai târziu, a fost declarată cea mai bună solistă pop-rock, iar melodia ”Un actor grăbit”, compusă de Bogdan Cristinoiu, a fost aleasă piesa anului. În perioada 1987-1991, a participat la toate concursurile muzicale organizate în România, reușind foarte repede să intre în preferințele publicului. A fost considerată de mulți muzicieni cea mai bună voce feminină rock din țara noastră și una dintre cele mai puternice și originale personalități ale scenei muzicale autohtone.
În anii ’90, folosindu-se de talentul remarcabil, de personalitatea puternică și de frumusețea ei, a reușit să-și creeze o imagine și un stil original, fiind prima rockeriță modernă a României. De asemenea, a primit premii pentru activitatea muzicală — în 1990, Premiul I secțiunea Creație pentru piesa „Călători în pustiu” (muzica Andrei Kerestely) la Festivalul București și Premiul pentru cel mai bun debut muzical al anului, acordat de Radiodifuziunea Română; în 1991, revista POP, ROCK & SHOW o desemnează Cea mai bună voce pop feminină a anului; în 1992, a obținut Premiul II — Interpretare soliști („Un actor grăbit”, „Focul”) la International Pop Festival în Austria; Radio Contact o desemnează Cea mai bună voce pop a anului, iar revista Actualitatea Muzicală o premiază pentru Cea mai bună interpretare a unei piese pop a anului („Un actor grăbit”); revista POP, ROCK & SHOW îi acordă două premii: Cea mai bună voce pop feminină a anului și Cel mai bun videoclip al anului („Focul”); în 1993, POP, ROCK & SHOW din nou o clasează Cea mai bună voce pop feminină a anului, iar în 1994, acceași revistă o desemnează Cea mai sexy cântăreață pop a anului.
A avut mai multe apariții la Festivalul Internațional ”Cerbul de Aur” de la Brașov, în anii 1992, 1997, 2003 și 2005. În 1992 și 1997, participă în concursul festivalului și câștigă premiul I pentru debut discografic (”Un actor grăbit”) și premiul al III-lea pentru interpretare, cu melodia ”Focul” — în 1992 și premiul al II-lea la secțiunea discografie, cu albumul ”Nici o stea” — în 1997. Anul 1997 îi mai aduce Laurei Stoica două premii — Cea mai bună voce feminină („E toamnă iar pe străzi”) la International Maltese Song Festival și Premiul III — Șlagăre („În singurătate”) la Festivalul de la Mamaia.
.jpg)
În 1998, primește Premiul Juriului („Ea nu știe ce vrea”) la Festivalul Pamukkale din Turcia, iar în 2001, la Festivalul Discovery de la Varna, în Bulgaria, obține Trofeul pentru cea mai bună piesă („I Need Love”), Premiul Criticii și Premiul special al Juriului. Pe lângă numeroasele premii obținute, Laura Stoica a avut o bogată activitate concertistică. În perioada 1990-2005, a evoluat în peste 700 de concerte și spectacole, pe scenele românești și în străinătate. În 1995, a cântat alături de Ricchi e Poveri la Constanța și Galați, dar și alături de Samantha Fox, la Sala Palatului din București. A efectuat turnee în Bulgaria (1991), Israel (1997), Malta (2001), SUA (2001, 2002-2003).
A apărut în peste 650 de show-uri TV din România, Bulgaria, Malta, singură sau alături de trupa sa — Laura Stoica Band. Înființată în 1993, trupa Laurei a reunit, de-a lungul anilor, mulți muzicieni valoroși — Iulian Vrabete, Eugen Mihăescu, Vlady Cnejevici, Florin Ionescu, Cristian Soleanu, Răzvan Lupu, Relu Bitulescu, Mihai Coman, Remus Carteleanu, Paul Baciu, Matei Căpitanu, Răzvan Mirică. Ultima formulă a trupei îi avea în componență pe Adrian Visteanu (chitară), Emanuel Gheorghe ”Fisă” (clape), Victor Miclăuș (bass), Cristian Mărgescu (tobe), Laura Luchian (backing-vocal).
În 2005, după o perioadă de absență, Laura a hotărât să revină în prim-planul muzical cu un album și un stil nou și în vară a lansat albumul ”Laura Stoica — S-a schimbat”. Revenirea a fost spectaculoasă, iar Laura plănuia deja un nou album. Își găsise liniștea și în plan personal, alături de logodnicul ei, bateristul Cristian Mărgescu. În momentul în care a considerat că a acumulat foarte mult din punct de vedere muzical, Laura s-a înscris la cursurile Universității Ecologice din București, secția Actorie, unde i-a avut profesori pe Adriana Popovici, Constantin Codrescu, Vlad Rădescu, Doru Ana. A absolvit actoria în 2000, iar spectacolul de licență a fost pe scena Teatrului Nottara, în piesa „Azilul de noapte”, de Maxim Gorki, în rolul Vasilisa, regia fiind semnată de Constantin Codrescu.
În perioada 2000 — 2001 a jucat în „Hammam/Prizonier în cutia toracică”, după Tahar Ben Jeloun, rolul Ahmed, regia Mihai Mihalcea. În 2004, a interpretat rolul Drucila în „Îndrăgostiții din Ancona”, regia Andrei Mihalache, la Teatrul din Constanța, iar ulterior a devenit angajata Teatrului ”Toma Caragiu” din Ploiești, unde a avut mare succes în rolul Rocky din „Călători în voia sorții”, regia Marcela Timiraș.
Ca orice artist mare, Laura avea un suflet generos. Mereu și-a pus la bătaie imaginea, talentul pentru a fi de folos celor care aveau nevoie de sprijinul ei. În 1991, a participat la evenimentul ”Dați un leu pentru Ateneu”, organizat de TVR. În 1994, a înființat Fundația „Laura Stoica”, al cărei scop era de a sprijini tinerele talente, de a face donații copiilor orfani și de a strânge fonduri destinate copiilor afectați de HIV. Tot în 1994, a participat la spectacolul de la Sala Palatului organizat de asociații care îngrijesc copiii bolnavi de SIDA, iar în 1999 a luat parte la concertul rock ”Back Stage Live”, prin care s-au obținut fonduri destinate îmbunătățirii condițiilor de viață ale copiilor bolnavi de SIDA sau cu handicap psiho-motor.
.jpg)
În perioada 2001-2005, a participat la emisiuni tv, concerte, evenimente teledon organizate de principalele televiziuni din România, în cadrul cărora s-au strâns fonduri speciale în scop umanitar. În octombrie 2005, chiar de ziua ei, se afla într-un elicopter care ducea alimente sinistraților în urma inundațiilor.
În iarna anului 2005, Laura și Cristi au primit cel mai frumos dar de Crăciun. Vestea că vor deveni părinți. Însă, nici ea, nici Cristi n-au făcut public anunțul, decât atunci când au avut certitudinea că sarcina Laurei decurge normal. „Copilul se va naște în septembrie, iar până la venirea lui pe lume sunt hotărâtă să-mi respect toate angajamentele privind concertele și să pregătesc un nou album. Este felul în care vreau să-i urez bun venit primului meu copil”, spunea Laura în 2 martie 2006, într-un comunicat de presă. Două zile mai târziu, ea apărea în ultima emisiune TV în direct, împreună cu Cristi.
În seara de 9 martie 2006, Laura și Cristi și-au pierdut viața, într-un cumplit accident de circulație, în timp ce se întorceau de la Urziceni, unde Laura avusese un concert.
Colegii de breaslă îi păstrează o amintire frumoasă. Toți spun că a fost nu doar o artistă talentată, ci și un om deosebit. Chiar în noaptea tragicului accident, Ovidiu Komornyik, cel pe care Laura îl numea ”fratele meu”, a scris o piesă — ”In Memoriam Laura Stoica”—, chemându-i alături pe Angela Similea, Elena Cârstea, Cătălin Crișan, Silvia Dumitrescu, Oana Sârbu, Sanda Ladoși, pentru a înregistra piesa. Au venit și, cu lacrimi în ochi, au cântat. Era singurul gest pe care îl mai puteau face pentru prietena lor, Laura.
La 9 martie 2013, admiratori și prieteni ai artistei au ales un mod inedit de a-i aduce un omagiu, la șapte ani de la dispariție, organizând un flash mob. Peste 200 de persoane s-au strâns în centrul vechi al Capitalei, între care Silvia Dumitrescu, Carmen Rădulescu, Pepe, Aurelian Temișan, Paula Seling, Crina Matei, Monica Davidescu, Cristina Cioran, Zoltan Andras, Alexandra Velniciuc, Aylin Cadîr, Ana Maria Moldovan, unde au cântat împreună piesa „Un actor grăbit”.
Piesele Laurei Stoica au apărut pe mai multe albume, după moartea artistei — ”Dă, Doamne, cântec” (compilație, Roton, 2007), ”Ediție specială” (DVD, TVR Media, 2007), ”Muzică de colecție” — Vol. 62 (compilație, Jurnalul Național/Intercont Music/Roton, 2008), ”Focul” (album reeditat, Roton, 2008), ”Vino” (album, Roton, 2009).
