Marian Bobocea, fost șef al OPC Vrancea, a fost reținut ieri de procurorii vrânceni pentru că ar fi folosit documente falsificate atunci când a solicitat retrocedarea pădurilor din Crîngul Petrești și Dumbrăvița, precum și a unei suprafețe de 50 de hectare de teren arabil lângă Focșani. În dosarele de retrocedare, Marian Bobocea a fost mandatarul mamei sale, Tinca Bobocea. În instanță, el invoca faptul că bunicul său ar fi cumpărat sute de hectare de teren, imediat după cel de-al Doilea Război Mondial.
Reținerea lui Bobocea s-a făcut după o anchetă complexă, procurorii beneficiind de sprijinul SRI. În timpul anchetei s-a stabilit că, vreme de aproape 8 ani, acesta ar fi prezentat în instanțe acte false, din care a rezultat că mama sa este titulara drepturilor de proprietate asupra a aproape 500 de hectare de pădure și a câtorva zeci de hectare de teren arabil. În sarcina lui s-au reținut 25 de infracțiuni de fals și uz de fals și participație improprie la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. „S-a dispus reținerea pentru 24 de ore, urmând ca mâine (astăzi-n.r.) să fie prezentat instanței de judecată cu propunere de arestare preventivă. În sarcina persoanei s-au reținut 25 de infracțiuni de fals și uz de fals și participație improprie la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, 7 infracțiuni. S-a stabilit că în perioada 7.04.2008-8.02.2016 a folosit în fața instanțelor de judecată înscrisuri falsificate și copii ale unor înscrisuri falsificate cu scopul de a induce în eroare membrii completelor de judecată cu privire la faptul că mama sa este titulara drepturilor de proprietate asupra a 135 hectare pădure la Petrești, 294 hectare pădure la Răstoaca și 50 hectare de teren arabil la Focșani”, ne-a declarat prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, Florin Èšîrlea.
Judecători audiați în dosar
În timpul anchetei au dat cu subsemnatul și judecători, pe masa cărora au ajuns dosarele lui Bobocea. Potrivit unor surse oficiale, au fost audiați magistrați atât din Vrancea, cât și din alte județe ale țării în calitate de martori.
În dosar nu apar doar nume de judecători, ci și de notari cunoscuți, spun surse oficiale. Rămâne să se stabilească dacă toți aceștia aveau cunoștință ori nu de faptul că documentele depuse de Bobocea erau false. „În cauză apar numele unor magistrați, notari, dar și a altor persoane care i-au acordat sprijin, fiind audiați inclusiv judecători, în calitate de martori. Am beneficiat în totalitate de sprijinul Serviciului Român de Informații, activitățile desfășurându-se pe raza mai multor județe. Cauza a fost una complexă, iar prejudiciul ce urma să se producă în dauna statului era de 4.036.013 lei”, a declarat prim-procurorul Èšîrlea.
Potrivit anchetatorilor, prin activitățile sale, Bobocea a reușit să inducă în eroare membrii completelor de judecată, cu ajutorul unor documente false. El le-ar fi creat acestora falsa impresie că mama sa este proprietara suprafețelor pe care le cerea în calitate de mandatar. În ceea ce-i privește pe magistrații care i-au judecat dosarele, dacă se va stabili că aceștia aveau cunoștință că actele depuse sunt false, atunci se va declina competența.
Bobocea nu a făcut nicio declarație în fața anchetatorilor. De asemenea, nu a răspuns nici la întrebările presei atunci când a ieșit din sediul parchetului și a fost urcat în duba mascaților, care l-au dus în arestul IPJ.
135 de hectare de pădure retrocedate în Crâng
Cercetările față de Marian Bobocea au început anul trecut, după ce au fost depuse plângeri penale într-un dosar privind retrocedarea a 135 hectare de pădure la Crângul Petrești. Magistrații Tribunalului Vrancea au fost de acord, în martie 2015, cu retrocedarea a 135 hectare de pădure către moștenitorii Tincăi Bobocea, respectiv către fostul șef al OPC Vrancea Marian Bobocea. Prin această decizie, a fost admisă restituirea în natură și nu acordarea de despăgubiri, așa cum au apreciat magistrații de la Judecătoria Focșani. De altfel, chiar în textul deciziei publicate pe portalul Tribunalului Vrancea se menționează că restituirea se face cu respectarea dispozițiilor articolelor 12 și 13 din Legea 165/2013. Adică suprafața exactă ce urma a fi restituită, cu tarla și parcelă, trebuia stabilită la nivelul comisiei județene de fond funciar.
Monitorul de Vrancea a arătat încă de atunci că este ciudat modul în care s-a judecat dosarul, având în vedere că, în 2007, Prefectura Vrancea a câștigat procesul cu Marian Bobocea, prin care acesta solicita pădurea din Crângul Petrești. Decizia magistraților de la Judecătoria Focșani arăta că solicitarea lui Bobocea era nefondată deoarece nu existau documente care să ateste că această pădure a aparținut bunicului său, Vasile Druță. „N-au fost depistate date privind trecerea pădurilor Crâng- Petrești, Dumbrăvița-Siret și Dumbrăvița-Putna din proprietatea statului în proprietatea lui Vasile Druță în perioada 1945-1950”, se arată într-o adresă semnată de directorul Arhivelor Naționale din Vrancea, Petru Obodariu.
Anul trecut, deși juriștii de la Prefectură și Direcția Silvică au cerut expertizarea documentelor prezentate la Tribunalul Vrancea, magistrații nu au fost de acord. Ei au invocat că obiectul procesului era doar de a stabili dacă restituirea se face în natură sau vor fi acordate despăgubiri. Singura soluție pentru a afla dacă documentele prezentate în acest dosar erau falsificate era o cale extraordinară de atac. Prefectul Nicușor Halici a declarat atunci că există suspiciuni asupra documentelor prezentate în acest dosar de retrocedare. Mai mult, exista și un dosar la DNA, încă din 2011, despre folosirea de documente falsificate în retrocedări. „Avem în intenție să demarăm alte acțiuni juridice pentru protejarea proprietății publice a statului”, afirma prefectul Nicușor Halici după decizia judecătorilor de la Tribunalul Vrancea.
Institutul Național de Expertize Criminalistice a confirmat falsurile
Problemele lui Marian Bobocea au apărut după ce Institutul Național de Expertize Criminalistice – Laboratorul Interjudețean București a arătat, în urmă cu doi ani, că au fost folosite documente contrafăcute atunci când au fost solicitate 50 hectare de teren arabil lângă Focșani. Expertiza a fost solicitată într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București, în care Bobocea cerea anularea unei hotărâri a Comisiei Județene Vrancea de fond funciar, din 2007, prin care s-au invalidat măsurile propuse de Comisia locală Focșani de fond funciar „pentru lipsa verosimilității și veridicității actelor depuse în susținerea cererii de d-na Bobocea Tinca după autor Druță Maria pentru suprafața de 50,00 ha arabil pe teritoriul municipiului Focșani și în administrarea SCPP Focșani”.
Magistrații Judecătoriei Sectorului 3 București au respins acțiunea lui Bobocea în baza raportului întocmit de experți, potrivit căruia documentele prezentate în dosar pentru moștenirea invocată de Bobocea erau falsificate. Raportul a fost solicitat de omul de afaceri Ion Alexe, care a solicitat expertize criminalistice complexe grafoscopice și tehnice ale înscrisurilor. Omul de afaceri spunea, atunci, că expertul a fost categoric și a demonstrat fiecare fals din documente. „Din șapte puncte solicitate, la toate s-au confirmat falsurile. Este un raport pe zeci de pagini care demonstrează științific fiecare fals. De exemplu, sunt timbre scoase din circulație în anii ’30 și care figurau pe documente din anii ’40”, afirma anul trecut Ion Alexe. A fost cerută încă o expertiză, care la rându-i a confirmat că o parte din documentele prezentate au fost falsificate.
Expertiză și în dosarul retrocedării pădurii de la Dumbrăvița
Expertiză a fost solicitată și în dosarul prin care Bobocea a cerut aproape trei sute hectare de pădure la Dumbrăvița. Procesul cu Direcția Silvică se judeca la Judecătoria Pitești, iar silvicultorii au cerut anul trecut realizarea unei expertize care să arate dacă documentele folosite sunt falsificate. Urmau să fie verificate „«registru repertor pentru trecerea actelor de ipoteci de privilegii, de vânzări imobiliare (comandamente) și de venituri 194» și actul de vânzare-cumpărare, în sensul de a se verifica semnăturile olografe de pe actul de vânzare cumpărare din 18.12.1947, stampilele aplicate și timbrele, dacă a fost folosită aceeași mașină de scris din anul 1947, data redactării actului de vânzare cumpărare, dacă au fost făcute adăugiri în cadrul registrului și care anume”. Expertiza în acest caz a fost întârziată tocmai de efectuarea cercetărilor în dosarul instrumentat de procurorii vrânceni, astfel că în acest dosar nu a fost dat verdictul. Următorul termen de judecată a fost stabilit pentru 10 martie.
