Raportul pe anul trecut al Serviciului de Intervenție în Regim de Urgență (SIRU) din cadrul DGASPC Vrancea relevă faptul că specialiștii ce fac parte din echipa acestuia au trebuit să intervină, acordând servicii sociale primare și de specialitate pentru un număr total de 774 de cazuri. Potrivit celor declarate de Anca Candrea, șef SIRU, s-a reușit prevenirea separării copiilor de familiile lor în 573 de cazuri. „Este vorba de 493 de copii care au rămas în familii ca urmare a acordării de servicii sociale primare și de specialitate de către specialiștii echipei mobile, în colaborare cu reprezentanții autorităților locale de la domiciliul copiilor aflați în situații de risc. Totodată, au fost acordate servicii sociale de specialitate pentru 14 copii care au săvârșit o faptă penală dar nu răspund penal, 11 copii au beneficiat de servicii sociale primare și de specialitate în cadrul Centrului Educațional de Zi, în timp ce alți 55 de copii au primit servicii sociale primare și de specialitate în vederea prevenirii separării copilului de mamă, în cadrul Centrului Maternal”, a detaliat Anca Candrea.
Din totalul de 774 de cazuri, 201 au necesitat servicii de protecție specială și au fost referite Instanței de judecată și/sau Comisiei pentru Protecția Copilului. Astfel, până la soluționare, 197 dintre acești copii au beneficiat de măsura plasamentului în regim de urgență, 43 dintre ei la asistent maternal profesionist, 78 la Adăpostul Temporar pentru Copilul Abuzat, Neglijat, Exploatat, Supus Traficului și Migrației și 70 la Adăpostul Temporar pentru Copilul Delincvent și din Stradă. Alți șase copii au fost plasați în regim de urgență în Centrul Rezidențial pentru Copii cu Dizabilități Focșani.
După soluționarea de către Instanța de judecată/Comisia pentru Protecția Copilului a celor 201 cazuri care au fost evaluate detaliat de către specialiștii SIRU, în cazul a 64 de copii s-a dispus reintegrarea în familie, iar în cazul a opt copii, plasamentul în familia extinsă sau familia substitut. Alți 72 de copii au fost plasați la asistenți maternali profesioniști, iar în cazul altor 57 de copii s-a stabilit măsura plasamentului într-un centru de tip familial/rezidențial.
„În ceea ce privește cauzele separării copilului de familie, conform Legii nr. 272/2004, am avut doi copii care, în vederea protejării intereselor lor, nu au putut fi lăsați în grija părinților din motive neimputabile acestora. Alți 12 copii au fost abandonați/părăsiți în unități sanitare și 187 de copii au fost abuzați, neglijați. Neglijarea este cea mai frecventă formă de abuz și una dintre cele mai grave”, a declarat Anca Candrea, menționând totodată că „în ceea ce privește cazuistica copilului abandonat/ părăsit în unități sanitare cu secții de Neonatologie și/sau Pediatrie, în cursul anului 2015 s-au înregistrat 20 de sesizări. În cazul a opt copii s-a reușit menținerea lor în familie, iar pentru ceilalți 12 a fost instituită măsura de protecție specială a plasamentului”.
0237.983 (local) sau 116.111(național) – Telefonul Copilului
Anca Candrea a reamintit faptul că oricine află despre un copil care se află în pericol, oricine este martorul unor abuzuri făptuite de cineva asupra vreunui copil are datoria legală și morală de a înștiința despre acest lucru fie serviciile sociale ce funcționează în cadrul fiecărei primării, fie DGASPC Vrancea, sunând la Telefonul Copilului de la nivel local 0237.983, chiar și sub protecția anonimatului. Copiii înșiși pot face acest lucru în situația în care sunt abuzați, moment în care echipa mobilă a SIRU se va deplasa neîntârziat la aceștia. „Scopul principal al SIRU este de a interveni și de a asigura asistența și protecția copiilor aflați în situație de risc și familiilor acestora, urmărind respectarea interesului superior al copilului și a legislației în materie, aflată în vigoare. Beneficiarii SIRU sunt: copii asupra cărora s-a săvârșit orice formă de abuz, neglijență, exploatare, copii aflați în risc de abandon și cei abandonați în unități sanitare, copii aflați neînsoțiți pe teritoriul altui stat; copii delincvenți care au săvârșit o faptă penală dar nu răspund penal; cuplul mamă-copil; copii expuși riscului de exploatare prin muncă și riscului de abandon școlar”, a detaliat Anca Candrea.
Alt număr la care pot suna oricând copiii victime ale abuzurilor sau cei care au cunoștință de astfel de cazuri este 116.111, pus la dispoziție, la nivel național, de Asociația Telefonul Copilului. „Numărul total de apeluri înregistrate la 116.111 în anul 2015 a fost de 105.194, iar dintre acestea 7.745 reprezintă cazuri care au necesitat intervenție și monitorizarea de lungă durată a specialiștilor Asociației Telefonul Copilului, în colaborare cu reprezentanții instituțiilor abilitate la nivel local. Din numărul cazurilor în care a fost necesară intervenția instituțiilor abilitate, 40,58% au fost cazuri de abuz asupra copilului și violență în familie, respectiv 3.143 de cazuri. Formele cele mai grave sesizate au fost: molestare fizică (40,71%), neglijare (31,65%) și abuz emoțional (11,25%)”, se arată într-un raport al Asociației amintite, în care se mai precizează că referitor la consilierea psihologică, 2.713 astfel de cazuri au fost înregistrate la Telefonul Copilului 116.111 în anul 2015, dublu față de anul anterior.
Jumătate dintre cazurile care au necesitat consiliere psihologică (50,87%) au fost sesizate de adolescenți și s-au referit la situații de bullying, și probleme specifice adolescenței: probleme sentimentale, criză de identitate, manifestarea sentimentelor de excludere și dificultate în relaționare. Alte problematici din aria psiho-emoțională care au necesitat consiliere psihologică de lungă durată se referă la: nevoia de comunicare a copiilor cu părinții (18,58%), nevoia unei relații funcționale copii-părinți (16,55%), suport în depășirea gândurilor extreme/ potențiale acte extreme, în special cele suicidare (3,75%), totodată nevoia de susținere a părinților în depășirea unor probleme de comportament ale copiilor (10,25%).
La Telefonul Copilului 116.111 au apelat și părinți care au solicitat consiliere juridică personalizată cu privire la: încredințarea minorului (60,21%), drepturile copilului (26,91%) și alocații/ prestații sociale (12,88%).
Cele mai multe cazuri de abuz, în Moldova
Potrivit raportului pe anul trecut al Asociației „Telefonul Copilului”, „copiii au contactat online Telefonul Copilului referitor la îmbunătățirea relației cu părinții (ca o particularitate față de alți ani gestionarea relației cu părinți alcoolici) (37,93%), temeri legate de problemele asociate adolescenței, gânduri legate de planificarea viitorului și intenția de părăsire a domiciliului familiei (34,60%), cazuri de abuz asupra copiilor (molestare fizică, abuz emoțional, abuz sexual, neglijare, cerșetorie, abuz de tip bullying), în procentaj de 16,14%, iar părinții pentru a solicita consiliere juridică privind violența în familie, încredințarea copilului, respectarea în fapt a dreptului la vizită al copilului pentru părintele care are o astfel de hotărâre judecătorească și probleme din mediul școlar în procentaj de 11,33%. În ceea ce privește mediul de proveniență, cele mai multe situații au fost sesizate din mediul urban (42,48%), urmat de mediul rural (39,38%). În 18,14% dintre situațiile înregistrate la 116.111, apelanții nu au dorit să menționeze mediul de proveniență. Cele mai multe apeluri au fost înregistrate din regiunea Moldova (29,70%), urmată de Muntenia (21,13%), Transilvania (10,03%), București (9,79%), Oltenia (9,62%), Dobrogea (3,43%) și Banat (2,52%). Apelanții au solicitat confidențialitate privind regiunea din care provin în 13,78% dintre situații”, se mai arată în raportul Asociației Telefonul Copilului.
Cele mai multe cazuri au fost înregistrate din județele: Vrancea, Teleorman, Dolj, Vaslui, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Olt, Bacău, Iași. Județele cu cele mai puține situații înregistrate au fost: Harghita, Sălaj, Mehedinți, Covasna, Suceava, Alba, Tulcea, Maramureș și Arad.
