Situație nemaiîntâlnită în România: agricultorii amenință că depun plângere penală împotriva meteorologilor pentru prognozele din lunile aprilie, mai și iunie. Fermierii spun că Administrația de Meteorologie nu i-a avertizat că va fi secetă, iar ei nu și-au luat măsuri de precauție. Inițiativa aparține agricultorilor din zona Moldovei, care se plâng că recoltele de grâu, porumb și floarea soarelui sunt compromise.
În Iași, seceta a pârjolit ogoarele. Arșița a crăpat pământul și a lăsat plantele uscate pe câmp. Sunt zone unde recoltele sunt compromise până la 100%. Pentru tot acest dezastru, agricultorii arată cu degetul spre meteorologi și vor să depună plângere penală la începutul săptămânii viitoare. Fermierii spun că au ținut cont de prognoza meteo când au semănat și de aceea au folosit soiuri mai puțin rezistente la secetă. Doar că în aprilie și mai n-a plouat deloc, iar culturile n-au răsărit. Agricultorii estimează că pierderile cele mai mari sunt la porumb și floarea soarelui. Dar și la grâu și rapiță.
Experții în agro-meteorologie de la Administrația Națională se apără și îi trimit pe fermieri la hărțile cu rezervele de apă. Deocamdată, ministerul Agriculturii evită să ofere date în ceea ce privește producțiile din acest an. Însă estimările fermierilor arată că va fi un an mai slab decât 2014.
Producătorii agricoli cer sprijinul Ministerului Agriculturii
Federația Națională Pro Agro a solicitat vineri Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale sprijin în instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea producătorilor agricoli din sectorul vegetal, pentru pierderile cauzate de condiții climatice nefavorabile din anul 2015. Această solicitare vine, conform unui comunicat al Pro Agro remis AGERPRES, în contextul în care seceta pedologică și atmosferică instalată a condus la reducerea rezervei de apă din sol. Această situație va duce la reducerea substanțială a producțiilor pentru culturile înființate în primăvara acestui an, generând fermierilor pierderi importante de venit. ,,Scopul demersului este acela de a compensa pierderile cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile ce pot fi asimilate dezastrelor naturale, respectiv secetei. Beneficiarii sunt cei care exploatează terenuri agricole în calitate de proprietari, arendași, concesionari, asociații, administratori în cadrul asociațiilor în participațiune, locatari, grupuri de producători, cooperative agricole’, spun reprezentanții Pro Agro.
Aceștia propun acordare sprijinului pentru culturi în teren arabil, anuale și perene, plantații de vii și de hamei, plantații de pomi și arbuști fructiferi cu
excepția plantațiilor de pomi și arbuști fructiferi pentru care pierderile sunt cauzate de înghețul târziu de primăvară. ‘Cred că atâta timp cât nu există un alt mecanism de eliminarea a riscurilor din agricultură această măsură de ajutor de stat poate să rezolve, în parte, problema generată de seceta pedologică și atmosferică din acest an’, spune Emil Dumitru, președintele Federației Naționale Pro Agro. Această schema de ajutor de stat trebuie pusă în aplicare în regim de urgență, apreciază reprezentanții Pro Agro, pentru ca plata sprijinului financiar aferent să se facă într un termen rezonabil pentru ca fermierii să-și poată relua ciclul de producție.
Producțiile de grâu, porumb, rapiță și floarea soarelui din acest an vor fi, pe ansamblu, mult mai mici față de anul trecut din cauza secetei, cea mai gravă situație întâlnindu-se în județele Vaslui, Bacău, Botoșani, dar și în sud-estul Banatului și în județul Olt, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România /LAPAR/.
În privința despăgubirilor ce vor fi acordate fermierilor, ministrul Agriculturii a declarat pentru AGERPRES că, pentru sumele mai mari de 15.000 de euro, România trebuie să ceară acordul Comisiei Europene, iar pentru cele mai mici trebuie să notifice Comisia, chiar dacă ajutoarele vor fi date doar din bugetul național. „Comisiile constituite pe lângă prefecturi analizează situația în teritoriu, după care ne-o vor prezenta și, pe baza ei, vom vedea ce putem face din fonduri bugetare, pentru că fonduri europene nu cred că vom avea pentru despăgubiri. Oricum, trebuie să avem acceptul Comisiei Europene dacă vorbim de despăgubiri care depășesc 15.000 euro, pentru că sunt situații în care va trebui să acordăm despăgubiri mai mari. Ajutorul de minimis spune că trebuie să dăm nu mai mult de 15.000 de euro trei ani consecutiv. Pentru cei care sunt fermieri mici putem institui ajutorul de minimis fără să așteptam ok-ul Comisiei, doar notificăm, iar pentru forme mai mari de ajutoare de stat trebuie să notificăm Comisia Europeană, așteptam răspunsul și pe urmă vom veni cu eventuale despăgubiri, dar ele vor fi plătite tot în limita disponibilului de la bugetul de stat”, a explicat ministrul Agriculturii.
