Pensia de serviciu pentru limita de vârstă va putea fi obținută de către militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care împlinesc vârsta standard de pensionare. Aceștia vor trebui să aibă o vechime efectivă de minimum 25 de ani, dintre care cel puțin 15 să fie vechime în serviciu, conform unui proiect de act normativ adoptat de Parlament. Noul act normativ va intra în vigoare la 1 ianuarie 2016, însă pentru asta trebuie să fie promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial. Potrivit acestuia, vârsta standard de pensionare va crește treptat, până când se va ajunge la 60 de ani. Militarii și polițiștii vor putea ieși la pensie anticipată, anticipată parțial și vor putea beneficia și de pensie de invaliditate.
Astfel, pensia de serviciu anticipată va fi acordată celor care au vechime de 25 de ani, dintre care cel puțin 15 vechime în serviciu, dacă mai au cinci ani până ating vârsta standard de pensionare, astfel: sunt trecuți în rezervă sau au încetat raporturile de serviciu după reorganizarea unor unități și reducerea unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive; sunt trecuți în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu după clasarea ca inapt/apt limitat pentru serviciu, de către comisiile de expertiză medico-militară.
În cazul pensiei anticipate parțiale va fi necesară o vechime de minim 12 de ani, din care cel puțin zece ani vechime în serviciu. Condițiile sunt similare cu cele amintite mai sus, în cazul pensiei de serviciu anticipate.
Proiectul de lege specifică clar faptul că vechimea în serviciu reprezintă perioada în care o persoană din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională s-a aflat în una dintre următoarele situații: a avut calitatea de cadru militar/ polițist/ funcționar public cu statut special, în activitate; a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/ jandarm angajat cu contract/ polițist de frontieră angajat cu contract/ soldat voluntar /soldat și gradat profesionist; a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituții militare de învățământ din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională pentru formarea cadrelor militare/ polițiștilor/ funcționarilor publici cu statut special, cu excepția învățământului liceal; a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist; a fost în captivitate; a îndeplinit activități pastoral-misionare, duhovnicești și religioase, în calitate de preot ori ca preot militar în instituțiile de apărare națională, ordine publică și securitate națională, prin încheierea unui contract individual de muncă.
Reduceri pentru grupele de muncă
Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care, la data trecerii în rezervă/ retragere sau încetării raporturilor de serviciu vor avea o vechime de cel puțin 25 de ani dintre care 15 vechime în serviciu, au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei, în funcție de condițiile de muncă.
Astfel, pentru șase ani lucrați în grupa a II-a de muncă, reducerea va fi de un an, pentru opt ani lucrați reducerea va fi de un an și șase luni, iar reducerea crește gradual până la opt ani, pentru 35 de ani lucrați în grupa a II-a.
În ceea ce privește activitatea realizată în condiții de muncă speciale și alte condiții, și/ sau în grupa I de muncă, reducerea vârstei de pensionare va fi de un an, pentru doi ani lucrați, de un an și șase luni pentru trei ani lucrați ajungând până la 13 ani, pentru 26 de ani și peste, prestați în aceste condiții. De menționat este faptul că reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi mai mare de 13 ani, iar prin reducere, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani. „Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de 20 de ani în calitate de personal din unități/ structuri de intervenție și acțiuni speciale, personal în unități de intervenție antiteroristă, personal navigant pe elicoptere, avioane de vânătoare, vânătoare-bombardament și cercetare, aeronave de transport, aeronave de instrucție ale școlilor militare de aviație, scafandrii, precum și personalul din unitățile de comunicații, radiolocație și război electronic beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parțială, indiferent de vârstă, dacă au o vechime ca militar/ polițist/ funcționar public cu statut special, în activitate, de cel puțin 10 ani”, mai prevede proiectul de act normativ.
Condiții de acordare a pensiei de invaliditate
Pensiile de invaliditate pot fi acordate militarilor, polițiștilor și funcționarilor cu statut special, dacă și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă din cauza: producerii unor accidente de muncă sau a unei boli contractate în timpul și din cauza îndeplinirii serviciului militar/ serviciului, tuberculozei, neoplaziilor, schizofreniei și SIDA; accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/ serviciului. De pensie de invaliditate beneficiază și elevii și studenții instituțiilor de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională care și-au pierdut cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza activității în aceste instituții.
Potrivit proiectului de lege, pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacității de muncă, astfel: invaliditate de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă și a celei de autoîngrijire, necesitând îngrijire și supraveghere permanentă din partea altei persoane; invaliditate de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără ajutorul altei persoane; invaliditate de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă/ încetarea raporturilor de servciu, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă. „Criteriile și normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II și III de invaliditate sunt prevăzute în HG nr. 56/2012 pentru aprobarea criteriilor și normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă pe baza cărora se stabilește aptitudinea și încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare”, stabilește proiectul de act normativ, care mai spune că „pentru invaliditatea survenită ca urmare a unor acțiuni specifice, din cauza unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul și din cauza serviciului sau a unor misiuni și operații în afara teritoriului român, militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special beneficiază de o pensie egală cu solda funcției de bază/ salariul funcției de bază avută la data respectivă, dacă aceasta este mai avantajoasă decât o altă categorie de pensie la care are dreptul”.
Important de reținut este faptul că cei care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor accidente/ boli care n-au legatură cu îndeplinirea serviciului vor primi pensia de invaliditate doar dacă au vechime în serviciu.
Pensia de urmaș, acordată copiilor și soțului supravietuitor
În ceea ce privește pensia de urmaș, propunerea legislativă dispune ca aceasta se va cuveni copiilor și soțului supraviețuitor. Copiii vor avea dreptul la această pensie până la 16 ani, respectiv până la 26 de ani dacă își continuă studiile. De asemenea, pensia de urmaș va fi acordată copiilor pe toată durata invalidității, indiferent de grad, dacă aceasta a intervenit până la 16 sau 26 de ani, după caz.
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș de la momentul atingerii vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani și dacă nu realizează venituri pentru care asigurarea este obligatorie, sau dacă realizează, acestea să fie mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut. În cazul în care durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenite soțului supraviețuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus. Proiectul de act normativ mai prevede că „soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș indiferent de vârsta și durata căsătoriei, dacă decesul soțului susținător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli contractate în timpul și din cauza îndeplinirii serviciului militar/ serviciului, asimilată unei boli profesionale, și dacă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut”.
Urmașii militarilor, polițiștilor ori funcționarilor publici cu statut special în activitate sau în rezervă, mobilizați sau concentrați în unități militare, decedați ca urmare a unor acțiuni specifice, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul și din cauza serviciului sau a unor misiuni și
operații în afara teritoriului român, beneficiază de o pensie de urmaș egală cu solda funcției de bază/ salariului funcției de bază avut la data decesului. În cazul în care nu există urmași, dacă cel decedat era singurul susținător al părinților săi, aceștia vor beneficia de jumătate din pensia de urmaș stabilită potrivit legii. Urmașii militarilor, polițiștilor ori funcționarilor publici cu statut special în rezervă, pot opta între pensia stabilită potrivit prezentei legi și pensia proprie din sistemul public de pensii.
Proiectul de act normativ poate fi consultat accesând: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2015/pr529_15;1.pdf
