SRI a redus la minim, anul trecut, recurgerea la măsuri din categoria celor autorizate de lege pentru limitarea temporară a exercitării unor drepturi, a declarat, marți, Eduard Hellvig, subliniind că e nevoie de legi care să reflecte echilibrul just dintre binomul de securitate și viața privată. „Având în vedere imperativul absolut al exigenței unui cadru legal modern adecvat provocărilor cu care ne confruntăm, este necesară găsirea unui echilibru just între binomul de securitate și viața privată și promovarea unui pachet legislativ care să reflecte acest echilibru, de natură să permită SRI îndeplinirea misiunii sale fundamentale de apărare a statului și a cetățeanului”, a declarat Eduard Hellvig, după ședința de bilanț pe 2014 a Serviciului. Hellvig a precizat că este important de știut că „SRI a căutat și a reușit să reducă la minimul posibil recursul la măsuri din categoria celor autorizate de lege pentru limitarea temporară a exercitării unor drepturi”. „Ponderea mandatelor de securitate națională aferente SRI în 2014 a fost de numai 5,58% din totalul actelor de autorizare puse în aplicare, față de 9,52% în 2013”, a spus directorul Serviciului Român de Informații.
Acesta a adăugat că SRI a alocat, în 2014, resurse importante pe „aspecte” care pot duce la afectarea structurală a statului, precum corupția la nivel înalt, evaziunea fiscală și modul de cheltuire a fondurilor europene. „Având în vedere faptul că nimeni nu poate deține astăzi cunoașterea totală, Serviciul și-a dozat eforturile pe un set de priorități legate de harta riscurilor la nivel național, le-a oferit beneficiarilor legali peste 8.000 de informări și analize menite să fundamenteze procesul de luare a deciziei”, a afirmat Eduard Hellvig. Directorul SRI a explicat că SRI a înaintat către organele de aplicare a legii peste 3.300 de informări, cu 12% mai mult ca în 2013, și a alimentat grupul de lucru inter-instituțional pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale cu 783 de informări.
