Nu mai puțin de 1.492 de femei au recurs la avort anul trecut. Potrivit informațiilor furnizate de reprezentanții Direcției de Sănătate Publică (DSP) Vrancea, 940 dintre avorturi au fost efectuate la cerere, restul fiind spontane. În spitalele publice au fost efectuate 865 de avorturi, iar în mediul privat 627. Cele mai multe femei care au recurs la această intervenție chirurgicală au vârste între 25 și 29 de ani. Din păcate, sunt și cinci adolescente, cu vârste sub 15 ani, care au recurs la avort pentru a scăpa de sarcina nedorită. De asemenea, 185 de tinere cu vârste între 15 și 19 ani au făcut întrerupere de sarcină.
Specialiștii DSP Vrancea spun că avortul este o intervenție care lasă urme nu doar fizice, ci și psihice, mai ales în cazul tinerelor. „Este un număr mare de avorturi înregistrate, iar cel mai trist este că multe dintre fete își încep viața sexuală la o vârstă foarte fragedă, vârstă la care nu își doresc un copil, dar din păcate nu folosesc nici mijloace de contracepție. Trăim într-o eră în care accesul la informație este mai mult decât mare și necontrolabil de către părinți. Însă, informațiile privind contracepția nu sunt atât de tentant prezentate față de informațiile care incită la începerea vieții sexuale. O vină o au și părinții, care nu înțeleg această problemă de sexualitate. De asemenea, în școli nu se face educație sexuală, ci sanitară. Există o multitudine de metode contraceptive, iar prezervativele și pilule sunt la îndemâna oricui, din acest motiv încă suntem îngrijorați de numărul mare de avorturi”, spun reprezentanții DSP.
Sterilitatea, unul dintre riscurile avortului
Specialiștii atrag atenția că avortul implică numeroase riscuri și implicații sociale, printre care și sterilitatea. „În urma avortului, se poate instala sterilitatea, mai ales dacă intervenția se repetă. Se pierde mult sânge, iar dacă pacienta nu respectă indicațiile mediclui, pot apărea afecțiuni inflamatorii la nivelul organelor genitale. În urma avortului, poate apărea blamul familiei, de obicei părinții află despre această intervenție. Mai mult, întotdeauna există posibilitatea apariției unei infecții, care poate determina obstrucția trompelor uterine, deci sterilitate. Apoi, există riscul unei perforări a uterului și riscul hemoragiei. Hemoragiile trenante relevă faptul că au rămas resturi placentare și impun un nou chiuretaj. În zilele noastre, chiuretajele se fac în siguranță mult mai mare, dar, cu toate acestea, ca orice intervenție chirurgicală, chiuretajul nu este lipsit de riscuri, iar femeile ar trebui să știe exact la ce se expun”, mai spun reprezentanții DSP.
Metodele contraceptive, doar la recomandarea medicului
Pentru a preveni sarcinile nedorite, specialiștii recomandă insistent utilizarea metodelor contraceptive, pentru tinerele sub 25 de ani cele mai indicate fiind prezervativele și pilulele. Totuși, aceștia atrag atenția că administrarea pilulelor contraceptive trebuie să se facă doar la recomandarea medicului și nu „după ureche”. „Adolescentele trebuie să se adreseze medicului de familie, medicului ginecolog sau medicului de planificare familială, care le va recomanda pilule care se pliază pe vârsta și organismul lor. De asemenea, tinerele trebuie să evite să recurgă la așa zisa pilulă de a doua zi, deoarece conține un număr foarte mare de hormoni. Adolescentele trebuie să țină minte că avem mii de bolnave de cancer de col uterin în județ, iar administrarea unor pilule cu conținut mare de hormoni ar putea cauza această boală”, spun aceștia.
Vrâncencele care doresc să apeleze la metode contraceptive se pot adresa medicilor de familie sau medicilor de planificare familiară din județ, care oferă prezervative și anticoncepționale gratuit. Acesta sunt oferite prin intermediul DSP, care derulează un program de protecție a mamei și copilului.
