Daniela Ionelia Muscă, care a lucrat ca asistentă medicală timp de 30 de ani, suportă, de 6 ani, suferințe fizice și sufletești de neimaginat. Suferă de o boală tratabilă – dacă ar fi fost diagnosticată corect și la timp de medici – respectiv boala Lyme sau borelioza, provocată de o mușcătură de căpușă. Din anul 2008 și până în prezent a mers la zeci de medici și a efectuat sute de analize medicale și investigații, pe banii ei, dar nu a primit un diagnostic concret. În cele din urmă, Ionelia Muscă s-a auto diagnosticat, în urma cercetărilor pe internet, mânată de suferința greu de imaginat, apoi un medic din București i-a confirmat bănuielile. Din păcate, bâjbâiala doctorilor i-au furat câțiva ani, ani în care putea începe un tratament pentru a stagna boala din evoluție. Acum, că analizele de laborator i-au confirmat boala, Borellia burgdoferi, IgG-prezent, Daniela Muscă mai are o singură șansă, aceea de a se trata la o clinică din Augsburg, Germania, unde un coleg de-al său, diagnosticat cu aceeași boală, a învins bacteria. Dar pentru asta are nevoie de 20.000 de euro. Din păcate, nu mai dispune de acești bani.
În urmă cu 29 de ani, Daniela Ionelia Muscă, o fostă asistentă medicală, a fost mușcată de o căpușă. Apoi, în 2008, a fost diagnosticată cu hepatita C, în urma unui accident la locul de muncă. S-a înțepat cu un ac de seringă, în timp ce-i făcea tratamentul cu interferon unei paciente. A acceptat diagnosticul, așa că a început la rându-i tratamentul de specialitate pentru a învinge boala.
După prima injecție cu interferon nu i s-a întâmplat nimic, dar după a doua cursul vieții sale a luat o altă turnură. Asta pentru că a început să-și facă efectele și mușcătura de căpușă, pe care o „căpătase” în urmă cu aproximativ douăzeci de ani. „De 29 ani sunt infestată asimptomatic, în afară de un eritem migrator inelar, cu Borellia de la o mușcătură de căpușă. Medicul dermatolog a fost bine intenționat la acea vreme, dar, deși mi-a făcut și biopsie, cauza acelui eritem inelar a rămas necunoscută. De 7 ani sunt pacientă plimbată prin toate secțiile posibile, fără diagnostic, fără tratament, doar cu scuze și tratament psihiatric, medicii fiind prea agasați de simptomele și insistențele mele. În anul 2008 am aflat că am hepatită cu virus C, pentru m-am înțepat la serviciu cu acul cu care am făcut chiar interferon unei paciente cu același diagnostic. După puncția hepatică și aprobarea dosarului, am început tratamentul cu interferon, tratament pe care l-am întrerupt la a doua injecție întrucât, brusc, a apărut un ansamblu de simptome greu de înțeles, greu de suportat și foarte greu de diagnosticat”, își începe povestea Daniela Muscă.
Zeci de simptome, niciun diagnostic
Imediat după injecția cu interferon, fostei asistente i-a scăzut vederea, a început să aibă amețeli, senzația că toți mușchii se zbăteau. Prin urmare, a ajuns la spital. Acolo, i s-a spus că ar fi suferit o reacție adversă la interferon, așa că i s-a administrat o perfuzie și a plecat acasă. I-a fost rău în continuare, motiv pentru care s-a văzut nevoită să bată frecvent drumurile până la spitalul din Focșani, apoi la unități medicale din București. „Simptomele mele erau spasme, crampe și dureri musculare în toți mușchii, dar mai insuportabile în regiunea abdominală, contracturi, crampe și dureri profunde ale mușchilor la picioare, care nu-mi permit să merg nici 100 de metri. Dureri în toate articulațiile, arsuri și dureri de tip nevralgie pe picioare, mâini, torace, pișcături pe piele; senzația că ceva îmi trage venele și măduva din picioare prin tălpi, dureri ale tendoanelor, cartilagiilor, dureri și parestezii ale brațelor, degetelor de la mâini, dureri și parestezii pe coloana toracică, slăbiciune și durere în coloana lombară și articulațiile genunchilor, senzația că picioarele sunt înghețate și tălpile. Acestea alternează, ori că stau pe un bloc de gheață, ori iau foc, dar și senzația că merg pe ace. Mai mult, pielea pe picioare a început să mi se usuce, am un tremur intern în tot corpul, senzația de temperatură ridicată în anumite zone ale corpului, fără că aceasta să fie în realitate, stări alternative de frison și transpirație în partea superioară a corpului. Am senzația că îmi iese un aer fierbinte prin gât, nas, urechi. Palmele când le am reci, când iau foc, plus dureri de cap scăderea acuității vizuale, vedere încețoșată, câteodată lăcrimare în exces, huruituri în urechi, senzație de sufocare, paradontoză. Noaptea sar din somn brusc într-o tranpirație fierbinte și abundență, pornind tot din regiunea toracică. Am și enzația de «creier în ceață», decalaj între gândire și exprimare, dificultăți de concentrare; irascibilitate, rareori dificultatea de a scrie, rare atacuri de panică, vertij la orizontală, pierderea echilibrului când stau în picioare, nevralgii pe pielea capului, rareori oscilații de tensiune și puls, dar și oboseală cronică și insomnii”, este ceea ce simte Daniela Muscă.
Drumuri fără rezultate la spitale din București
Èšinând cont de toate aceste simptome, femeia a făcut zeci de drumuri la Institutul Matei Balș din București, unde, de fiecare dată, medicii o diagnosticau cu „hepatită virus C, tulburare anxioasă-depresivă” și îi prescriau tratamente clasice, în special medicamente psihotice. Cu toate acestea, simptomele nu cedau, ba mai mult, ele se diversificau, mimând diferite boli.
De la sfârșitul anului 2008 până în 2014, femeia a bătut drumurile până la spitale pentru a afla de ce suferă. Fără succes însă, medicii investigând-o superficial, după cum susține. „După ce am tot fost pe la Urgențe, am ajuns la Matei Balș. După mai multe analize, mi s-a zis că am o tulburare anxioasă depresivă din cauza interferonuui. Am fost externată, am ajuns acasă și iar tremuram, aveam senzații de sufocare, insomnii, mă ardea pielea de parcă mi-aș fi dat cu sodă caustică. Am ajuns iar la Urgențe, mi-au băgat ceva pe venă, cred că magneziu și am început să tresar din pat. M-au trimis la psihiatrie, dar explicând-ui doctoriței ce am, a zis că nu sunt de secția ei. Apoi am ajuns la Infecțioase. Degeaba, simptomele nu cedau. După care am ajuns iar la Matei Balș, dar la clinica Armatei. Acolo mi-au făcut investigații, dar medicul nu venea să mă consulte. Acolo mi-au apărut alte simptome. Mi-era sete întruna, cred că beam 5 litri de apă, deși, de fel, nu prea consumam lichide. După alte investigații, diagnosticul a fost același. «Tulburare anxioasă depresivă și hepatită virus C». Am venit acasă, am luat tratamentul, dar simptomele erau aceleași, așa că am plecat iar la Matei Balș. Am făcut mai multe analize, pe banii mei, și m-au suspectat de boală autoimună, mi-au dat tratament și parcă simptomele se mai ameliorase”, povetește femeia.
A testat și tratamentele naturiste
În 2009, a fost la un spital din Târgu Mureș. Acolo, medicii au diagnosticat-o cu hiperexcitabilitate musculară, pentru care i-au dat tratament. Nicio modificare în simptomatologie însă. A trecut și anul 2010, când Daniela Muscă a suportat durerile chinuitoare acasă, ameliorându-le cu diferite tratamente naturiste.
Sătulă de bâjbâiala medicilor, în 2011 a început să facă cercetări despre simptomele ei pe internet, așa că acestea i s-au părut a corespunde bolii Lyme, numită și borelioza. Și-a făcut testele de sânge la un laborator din Focșani, însă rezultatul a fost negativ. Preocupat și el de soarta colegei sale, medicul cu care lucra asistenta i-a prescris tratament cu antibiotic, astfel că simptomele au mai dispărut. Dar, în 2012 au reapărut.
În 2013, Danielei Muscă i-au apărut și alte simtpome. „În ianuarie 2013, am aflat de un medic homeopat din Tecuci. Am fost la el, mi-a dat un tratament și, probabil, mi-a scăzut imunitatea, am simțit modificări la tranzitul urinar, începusem să urinez noaptea, deși eu nu făceam asta. Mi-am făcut ecografii, mi-au găsit o infecție. În vară iar am început să am acele stări, cu tremurături, amețeli și am plecat iar la Matei Balș. De acolo, pe banii mei, am fost la o clinică privată, unde mi-au făcut un examen endocrinologic și m-au suspectat de sindrom calcinoid și am fost și la dermatolog și am aflat că am o alergie acută. Am început tratamantul cu cortizon, iar simptomele s-au ameliorat. Am făcut și Computer tomograf abdominal, dar nimic”, mai povestește Daniela Muscă.
A purtat sondă urinară câteva luni și a făcut clisme zilnic
În 2014, a urmat o altă serie de investigații. În luna martie, femeii i s-a blocat tranzitul urinar, motiv pentru care a ajuns iar la Urgențe. „Prin martie am început să mă umflu, iar într-o zi mi-au apărut foarte multe coșuri mari pe față. Am fost la Urgențe, medicul de acolo m-a trimis la dermatologie, unde am primit un alt tratament de sute de lei. Am refuzat să îl iau, așa că m-am dus iar la Urgențe. I-am explicat medicului de acolo toată simptomatologia, dar a doua zi am plecat la București. Eu eram foarte umflată și nu puteam urina deloc. În loc să îmi monteze o sondă urinară, mi-au băgat ceva pe venă, mi-au făcut analize, nu au găsit nimic și mi-au zis că nu știu ce să-mi mai facă. Așa că am cerut externarea. Ajunsă acasă, am sunat o prietenă, care e asistentă la Nefrologie, și am rugat-o să mă ajute. Am ajuns iar la Urgențe, medicul de acolo m-a trimis la Ginecologie, unde mi s-a găsit un chist mic. Apoi, medicul de la Urgențe mi-a zis că ce a fost de văzut s-a văzut și clar am ceva mai grav. M-am dus la Urologie, mi-au pus o sondă, m-a consultat urologul, care mi-a zis că am o disfuncție urinară și mi-a dat tratatament. Însă, eu nici cu sondă nu puteam urina, pentru că urina mea se ducea în țesuturi, cred. Așa că am plecat la un spital din București cu sonda în geantă. Cât am așteptat acolo rezultatele analizelor, am fost nevoită să mă plimb prin București cu sonda în geantă. Ca diagnostic, mi-au zis că am retenție de urină și mi-au dat tratament”, mai povestește, cu lacrimi în ochi, Daniela Muscă.
Cu sondă urinară montată, Daniela Muscă s-a întors acasă, unde iar a făcut un set de investigații. Fără rezultat însă. Prin urmare, a mers la un alt spital din București și a făcut un RMN cerebral, ieșindu-i mici leziuni cerebrale, apoi RMN de coloană toraco-lombară, ocazie cu care a aflat că are artroză. A mers apoi la un alt spital, unde i s-a spus că are o neuropatie periferică de cauză necunoscută. Crezând că are și ocluzie intestinală, din cauza căreia nu poate elimina materiile fecale, femeia a ajuns la Spitalul Floreasca, unde a făcut o endoscopie. Atunci a aflat că tremurăturile pe care le simțea în exterior le avea și în interior, medicii reușind cu greu să îi facă endoscopia, din cauza mișcărilor stomacului.
„Când mi-am făcut endoscopia la Floreasca am început să-mi înțeleg simptomele. Că ceea ce simțeam în exterior era și în interior. La endoscopie mi-a ieșit «stomac hiperkinetic, pilor intens spastic, nu se poate trece în duoden, colon spastic». Mi-am dat seama că organele mele erau spastice, iar din cauza acelor spasme mie mi se blocase tranzitul. Am venit acasă tot cu sonda, am stat cu ea până la sfârșitul lui iunie, când am început să iau tratamente naturiste. Începuse să se reechilibreze tranzitul și începusem să urinez foarte des. Apoi am ajuns iar la Urgențe cu tensiunea 18, deși eu o avea mică”, mai spune Daniela Muscă.
După 6 ani, a aflat că are neuroborelioză cronică
Trecuseră 6 ani de la primele simptome, perioadă în care dosarul medical al Danielei Muscă acumulase peste 200 de pagini de teste, analize, RMN-uri, investigații și concluzii. În acele 200 de pagini este strânsă bâjbâiala a zeci de medici, contravaloarea a zeci de mii de lei cheltuiți de bolnavă.
Într-un final, a ajuns la un medic din București, care, analizând tot dosarul medical, a suspectat-o de neuroborelioză cronică, fapt ce s-a confirmat prin analize de laborator. „În perioada 2008-2014, dosarul medical a acumulat aproape 200 de pagini cu teste, analize, tomografii, concluzii. Am reușit, până la urmă, după atâția ani de suferință în evoluție progresivă, după ce am epuizat toate rezervele financiare, inclusiv împrumuturi, să ajung la un medic adevărat, cu dragoste de profesie, medic primar boli interne care, numai după simptome, m-a suspectat de neuroborelioză cronică și care, într-adevăr, s-a confirmat la examenul de laborator efectuat – Borellia burgdoferi, IgG-prezent. Dar destul de târziu pentru a fi tratată în România, iar medicii nu vor să recunoască boala cronică. Se pare că în urma interferonului efectuat, a scăzut imunitatea organismului și atunci au intrat în scenă bacteriile transmise prin mușcătura de căpușă, care în faza cronică nu mai stau în sânge, ci se împrăștie în toate țesuturile, pe care le distrug lent”, mai spune Daniela Muscă.
Are nevoie disperată de 20.000 de euro!
Acum când are o șansă să se trateze, Daniela Muscă nu mai are bani. Singura ei șansă e să se trateze într-o clinică din Augsburg, Germania, unde a fost și un coleg de-al său, diagnosticat cu aceeași boală. Dar pentru asta are nevoie de 20.000 de euro. „Să îmi revin cum am fost înainte nu mai am nicio șansă, dar acest tratament la clinica din Germania m-ar putea păstra așa cum sunt. Dacă nu îl fac, voi ajunge la paralizie, așa cum au ajuns și alte persoane care au fost diagnosticate cu această boală. Totul mi se trage de la o înțepătură de căpușă, de la care m-am procopsit cu neuroborelioză cronică. În momentul de față, pentru a ține sub control o parte din manifestările neuronale severe, fac un tratament mixt, naturist și alopat, dar care rezolvă parțial probleme ale tranzitului urinar și intestinal, la limita supraviețuirii. De urgență îmi este necesar un tratament specific Bolii Lyme. Au trecut 29 ani! Singura mea salvare e o clinică din AUGSBURG-GERMANIA, unde s-a tratat un fost coleg, din alt județ, având tot boală cronică, și unde am trimis un e-mail și aștept răspuns pentru programare. Dar nu mai am nici rezerve fizice, nici financiare, costurile fiind peste 20.000 euro. Sunt la capătul puterilor! Ultima speranță: donațiile de la oameni cu suflet, care știu ce înseamnă suferință și care, din puținul lor, mă vor ajuta”, este strigătul ei de ajutor. Un strigăt care poate va avea ecou în inima fiecărui vrâncean…
Cine dorește să ofere orice sumă de bani, contribuind astfel la sănătatea acestei femei, o poate face contactând-o direct, la numărul de telefon 0724.288.084 sau 0237. 206.371. De asemenea, donații se pot face în conturile deschise la UniCredit Èširiac Bank pe numele Muscă Daniela Ionelia: Cod IBAN cont EUR: RO26BACX0000000405982000 și Cod IBAN cont RON: RO15BACX0000000405982004.
Fiecare leu donat înseamnă un pas către vindecarea Danielei Muscă. Această femeie, care abia se mai deplasează, secătuită de bâlbâiala medicilor, crede cu tărie în puterea solidarității. Åži are, fără îndoială, nevoie disperată de ajutor!
