Penitenciarul Focșani a organizat, ieri, o dezbatere cu tema „Reintegrarea socială a foștilor deținuți-calea către o comunitate mai sigură”. Evenimentul face parte dintr-o campanie națională de sensibilizare a opiniei publice cu privire la problematica reintegrării sociale a deținuților și are ca scop conștientizarea, de către opinia publică, a importanței reintegrării sociale a foștilor deținuți, ca premisă esențială în creșterea gradului de siguranță comunitară.
La eveniment au participat, pe lângă cadre ale Penitenciarului Focșani, și președinta Tribunalului Vrancea, judecător Daniela Matache, dar și vicepreședinta aceleiași instanțe, judecător Săndina Mariana Croitoru. Totodată, la dezbatere au fost prezenți șefii mai multor instituții din județele Vrancea și Buzău, doi foști deținuți și scriitoarea Rodica Șoricău Soreanu. Comisarul șef Adrian Iacob, directorul Penitenciarului Focșani, a fost cel care a dat citire mesajului directorului Administrației Naționale a Penitenciarelor, după care a mulțumit tuturor celor prezenți pentru buna colaborare, dar și celor doi foști deținuți prezenți la dezbatere, despre care a spus că au dat dovadă că strădania angajaților penitenciarului în cazul lor nu a fost în zadar.
Foștii deținuți și-au spus poveștile
Manifestarea de ieri s-a adresat în special reprezentanților societății civile, organizațiilor guvernamentale și nonguvernamentale, dar și managerilor unor firme locale. Cu această ocazie, pe lângă prezentarea aspectelor problematice cu care se confruntă sistemul penitenciar pentru facilitarea reintegrării sociale a persoanelor custodiate, au fost promovate povești de succes ale angajatorilor, dar și ale unor foști deținuți.
Una dintre aceste povești a fost cea a lui Ștefan Cosma, fost ofițer în cadrul ISU Buzău, condamnat pentru abuz în serviciu. „Aveam 13 ani când primii fiori ai dragostei m-au cuprins și mi-au impus până și sensul vieții, practic mi-au decis viitorul. Decizia de a urma o carieră militară am luat-o din privirea sinceră și nevinovată, dar aprobatoare, a celei care a reușit să-mi transforme sufletul într-o minune neexplicabilă pentru acea vârstă. Am răspuns pozitiv ofițerului (care ulterior mi-a devenit coleg) care ne prezenta frumos cariera militară. Ulterior am realizat că am luat o decizie care de fapt nu-mi aparținea decât prin prisma primelor sentimente de dragoste”, a povestit Ștefan Cosma.
Fostul ofițer ISU a relatat cum a depășit cu bine toate examenele vieții, după care a vorbit despre momentul în care s-a simțit nedreptățit și anii petrecuți după gratii, la Penitenciarul Focșani. „Când m-am simțit nedreptățit, eram maior pe atunci, în 2005, am luat decizia neinspirată de a face o schimbare radicală în ceea ce privește cariera mea militară, aceea de a mă transfera din Ministerul Apărării Naționale – Comandamentul Operațiilor Întrunit la Ministerul Administrației și Internelor – Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență Buzău. În ciuda tuturor avertizărilor spre temperare, a oamenilor de bine din cadrul noului loc de muncă, elanul meu era de neoprit. Implicarea mea în a schimba în bine tot ceea ce nu era în regulă, într-un mediu diferit decât cel militar, aproape ostil pe la vârfuri, m-a transformat într-o țintă ușor de doborât. Sufocarea prin supraaglomerarea cu sarcini diverse, cumulate cu inițiativele proprii, nu a reprezentat decât primul pas către dezastru”, a mai spus fostul deținut Cosma.
Mărturii de după gratii
Fostul militar a povestit cum în prima lună cu drept de semnătură a fost cooptat ca membru într-o comisie de concurs pentru ocuparea funcțiilor de militari cu subofițeri profesioniști. În urma unor nereguli constatate la acel concurs, a urmat un proces de 6 ani, o primă sentință de achitare, apoi, pe 20 iunie 2012, o condamnare la 4 ani de închisoare cu executare. A povestit că primele momente de la aflarea sentinței au fost încărcate de o umilință insuportabilă care, în absența persoanelor dragi, ar fi condus către o soluție extremă, care l-ar fi scăpat definitiv de problemele vieții. „Stările prin care am trecut ulterior sunt aproape imposibil de reprodus în cuvinte, fazele suferinței sunt dure și aproape de neînțeles. Am constatat foarte repede că în lumea în care am nimerit toți spun că sunt nevinovați, cu toate că fiecare poartă o vină (poate fi și cea pe care o port eu – a bunătății și încrederii în oameni), că aici funcționează cel mai bine legea supunerii și a suferinței. Aici nimic nu poate fi îndrăgit, nici patul, nici mâncarea, nici culcarea, nici măcar somnul. Patul nu mai are semnificația odihnei, mâncarea nu mai are semnificația hranei, iar culcarea nu îți mai poate liniști somnul, intrând uneori în coșmar. Parcă organismul refuză să trăiască”, a mărturist Cosma.
Fostul deținut a mai povestit că cea mai grea povară din închisoare este cea timpului, de aceea trebuie să găsești permanent resurse interioare și cunoștințe anterioare pentru a acoperi golurile. Toate acestea trebuie combinate la nesfârșit. „Am scris ceea ce am simțit, ceea ce am gândit, ceea ce am văzut, într-o formă sau alta, într-un stil sau altul, pornind de la poezie, eseuri filosofice, proză scurtă și ajungând la a prezenta realitățile de închisoare, prin epigrame”, a adăugat Ștefan Cosma, care din luna septembrie este liber.
După discuții, participanții au vizionat un filmuleț. Totodată, a fost organizată și o expoziție cu obiecte confecționate de deținuți în cadrul atelierelor ocupaționale organizate în penitenciar. Reprezentanții Penitenciarului Focșani spun că pentru succesul componentei de reintegrare socială este necesar ca demersurile inițiate de sistemul penitenciar, prin intervențiile realizate cu persoanele custodiate în perioada executării pedepsei, să beneficieze de suportul și concursul comunităților locale, în dubla lor calitate: de parteneri ai serviciului penitenciar și de beneficiari ai întregului proces de reinserție socială.
