În funcție de suferință, concediul medical poate dura de la câteva zile până la un an și jumătate. Medicii pot acorda, spre exemplu, până la un an de concediu medical pacienților care suferă de afecțiuni cardiovasculare grave sau de tuberculoză pulmonară. Tot concediu de un an de zile pot primi și bolnavii care suferă de tuberculoză, dar cu alte localizări: meningeală, peritoneală sau urogenitală.
De asemenea, bolnavii de cancer sau SIDA beneficiază de concediu medical de un an, cu posibilitatea de prelungire a duratei cu încă șase luni. Totul depinde, în astfel de situații, de stadiul bolii. „Potrivit art. 13 din O.U.G 158/ 2005, durata de acordare a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă este de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotită din prima zi de îmbolnăvire. Începând cu a 91-a zi, concediul se poate prelungi de către medicul specialist până la 183 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale. Durata de acordare a concediului și a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare în cazul unor boli speciale și se diferențiază după cum urmează: un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară și unele boli cardiovasculare, stabilite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate; un an, cu drept de prelungire până la un an și 6 luni de către medicul expert al asigurărilor sociale, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză meningeală, peritoneală și urogenitală, inclusiv a glandelor suprarenale, pentru SIDA și neoplazii, în funcție de stadiul bolii; un an și 6 luni, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară operată și osteoarticulară; 6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la maximum un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoză extrapulmonară, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale”, spun reprezentanții Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Vrancea.
Medicii de familie pot da doar 10 zile de concediu
Medicul de familie poate acorda concediu medical pacienților săi în etape de maxim 10 zile. Per total, într-un an, numărul zilelor de concediu medical prescrise de medicul de familie per pacient nu poate depăși 30 de zile. Aceste concedii se acordă în regim de boală cronică sau acută. Spre exemplu, dacă pacientul suferă de pe urma unei viroze, medicul îi poate acorda până la cinci zile de concediu medical. În cazul în care acesta suferă de o afecțiune cronică, i se pot acorda până la 10 zile de concediu.
„În conformitate cu prevederile art. 25 din Ordinul 60/ 2006, medicii de familie au dreptul de a elibera certificate de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă cu durata de cel mult 10 zile calendaristice, în una sau mai multe etape. În cazul menținerii incapacității temporare de muncă pentru aceeași afecțiune, concediul medical se poate prelungi de către medicul curant din ambulatoriul de specialitate sau spital, în caz de internare, în etape succesive de maximum 30 de zile calendaristice, până la 90 de zile calendaristice în decursul unui an, socotit de la prima zi de îmbolnăvire. Durata cumulată a concediilor medicale acordate de medicul de familie pentru un asigurat pentru incapacitate temporară de muncă nu poate depăși 30 de zile calendaristice în ultimul an, socotite de la prima zi de îmbolnăvire, indiferent de cauza acesteia. După totalizarea a 30 de zile calendaristice acordate de către medicul de familie, eliberarea certificatelor de concediu medical se va face numai de către medicul curant din ambulatoriul de specialitate sau spital, în caz de internare, cu încadrarea în duratele maxime prevăzute de lege”, mai spun reprezentanții CAS.
După externarea din spital, se pot primi cel mult 21 de zile de concediu
După externarea din spital, se poate acorda un concediu medical de la 1 la 7 zile, iar în cazuri speciale, cu aprobarea medicului-șef de secție, până la maximum 21 de zile. După expirarea concediului medical acordat la ieșirea din spital, în cazul în care starea sănătății pacientului nu permite reluarea activității, medicul de familie, pe baza scrisorii medicale eliberate de medicul curant din spital, poate prelungi concediul medical cu maximum 7 zile calendaristice pentru aceeași afecțiune, urmând ca, în cazul menținerii incapacității temporare de muncă, să trimită pacientul la medicul din ambulatoriul de specialitate.
„Pacienții internați în spital, care au beneficiat în ultimele 12 luni de 90 de zile, cumulat, de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, socotite din prima zi de îmbolnăvire, vor fi trimiși la cabinetele de expertiză medicală a capacității de muncă în a căror rază teritorială este situat spitalul respectiv. În cazul în care pacienții nu se pot deplasa, se vor trimite foile de observație, rezultatele investigațiilor și referatul medical, în vederea avizării prelungirii concediului medical”, au mai precizat reprezentanții CAS.
După un concediu medical acordat pe perioada maximă, dacă pacientul nu s-a recuperat, el poate fi pensionat pe caz de invalididate. Acest lucru poate fi propus de către medicul primar sau, după caz, medicul specialist în afecțiunea principal invalidantă, dacă bolnavul nu a fost recuperat la expirarea duratelor de acordare a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă.
În primele șapte luni ale acestui, la CAS Vrancea au fost depuse 15.044 certificate de concediu medical, în total peste 122 de mii de zile. Valoarea decontată de CAS pentru aceste concedii a fost de peste 2,1 milioane lei.
