Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul va fi prăznuită astăzi, prin post, sărbătoarea fiind asociată unor tradiții populare, precum interdicția consumării unor alimente ca varza sau pepenele, ce amintesc de forma capului, și a folosirii cuțitului. Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuită pe 29 august, este ultima mare sărbătoare din anul bisericesc, pentru că pe 1 septembrie începe un nou an.
Sărbătorile închinate Sfântului Ioan Botezătorul mai includ zămislirea (23 septembrie), nașterea (24 iunie), Soborul Sfântului Ioan Botezătorul (7 ianuarie). Biserica Ortodoxă a rânduit ca, de Tăierea Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, să se țină post, în orice zi a săptămânii ar cădea această sărbătoare, în amintirea celui mai aspru postitor și zelos propovăduitor al pocăinței.
Ioan Botezătorul a fost întemnițat de Irod Antipa, fiul regelui Irod cel Mare și tetrarh al unei părți din fostul regat herodian (Galileea și Pereia), deoarece l-a criticat pe acesta pentru că a luat-o în căsătorie pe cumnata Irodiada. Cu ocazia sărbătoririi zilei sale de naștere, Irod a cerut ca fiica Irodiadei, Salomeea, să îi danseze. El i-a spus apoi tinerei să îi ceară ce vrea până la jumătate din împărăție, iar la sfatul mamei sale, care îl ura pe sfânt, tânăra i-a cerut capul lui Ioan Botezătorul. În ziua Tăierii Capului lui Ioan Botzătorul nu sunt îngăduite căsătorii, petreceri sau alte manifestări mai zgomotoase, fiind o sărbătoare de meditație și de îndreptarea greșelilor.
Istoria Bisericii îl consemnează pe Ioan Botâzătorul ca ultimul mare profet al Vechiului Testament, cel care a făcut trecerea spre perioada Noului Testament. În Scriptură, Sfântul Ioan este înfățișat drept un mare ascet, îmbrăcat în haină de păr de cămilă, mâncând lăcuste și miere sălbatică. În popor există numeroase legende despre Sfântul Ioan Botezătorul. O asemenea legendă îl înfățișează pe Sfântul Ioan ca pe un singuratic care se refugiază într-o pădure pentru reculegere și răscumpărarea păcatelor. De aici pleacă uneori, cu crucea în mâna, în lume. Așa s-a întâlnit cu Iisus. Într-o altă legendă, Dumnezeu îl îndrăgește nespus datorită modului extrem de simplu în care-și făcea rugăciunea și tocmai de aceea îl alege să-i boteze fiul.
În zonele de sud ale României se crede că Sfântul Ioan Botezătorul este unul dintre sfinții cei mai apropiați de Dumnezeu, în timp ce bucovinenii îl consideră – alături de Sfântul Neculai – patronul pruncilor, cel ce are grijă ca aceștia să nu moară nebotezați.
În tradiția populară, aceasta zi tristă a Tăierii Capului Sfantului Ioan Botezatorul era cunoscută ca „Sfântul Ioan cap tăiat”, „Santion de toamnă”, „Crucea mică” sau „Brumăriul”. De asemenea, o datină foarte răspândită pe vremuri presupunea începerea în această zi a unui post special, aproape negru, ce dura aproximativ două săptămâni, pâna la Ziua Crucii (14 septembrie).
În această zi, potrivit tradiției, este bine să nu se mănânce o serie de alimente a căror formă amintesc de cea a capului, precum roșii, pepeni și alte fructe și să nu se bea băuturi de culoare roșie. Unii mănâncă în această zi doar struguri, în timp ce alții țin post negru toată ziua. În lumea tradițională a satului nu se tăia nimic cu cuțitul, toate alimentele de la masă se rupeau cu mâna. O altă interdicție era cea a folosirii măturii, care ar deranja liniștea morților.
