Maria Mănăilă este o tânără care ar putea fi un model bun de urmat pentru mulți adolescenți. Peste câteva zile termină clasa a XII-a, la Colegiul Național ,,Al. I. Cuza” din Focșani, ca șefă de promoție. În cei patru ani de liceu, tânăra a avut numai medii de 10. Deși a terminat profilul matematică-informatică, Maria își dorește să ajungă medic. Are multe vise, dar și multă ambiție și încredere în forțele proprii. Deși se numără printre cele mai bune la învățătură din județ, Maria spune că se pregătește pentru primul examen serios din viața sa: Bacalaureatul. Apoi, și-a propus să încerce la Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” din Iași.
Maria este o tânără cu o minte sclipitoare, dar de o modestie rară, care impune respect. Deși este la vârsta când mulți tineri cred că se bucură de viață prin cluburi și discoteci, Maria învață foarte mult și mărturisește că o face cu plăcere, pentru că știe că doar prin educație se va putea ridica în viață. Printre cărțile de școală, Maria Mănăilă își găsește bucuria în muzică, vizionări de filme, dar mai ales în administrarea unui blog creat de ea, unde postează informații și fotografii despre moda adolescenților. Speră că va reuși să trăiască și să profeseze în țara natală. Încă mai crede că România va renaște cu ajutorul unor tineri curajoși, isteți și frumoși. Așa cum este și ea.
Rep.: Unde ai absolvit școala gimnazială?
A.M.: La Școala „Ștefan cel Mare” din Focșani. Am terminat cu media 10 gimnaziul, iar liceul și profilul ales a fost prima opțiune. De mică mi-am dorit să fiu aici, pentru că și părinții mei sunt absolvenți de Cuza și întotdeauna am admirat liceul acesta. Era unul dintre visele mele cele mai mari să ajung aici.
Rep.: Planuri de vacanță ți-ai făcut?
A.M.: Nu, admiterea este pe primul loc. Să mă văd cu admiterea terminată și imediat după îmi voi place planuri. Cam toată familia este mobilizată vara aceasta asupra mea. Sora mea avea o tabără, dar a renunțat, ca să fie alături de mine.
Rep.: Ce simte elevul cu 10 pe linie, atât în gimnaziu cât și în liceu?
A.M.: Mereu am tins spre maxim. O singură emoție am avut, în clasa a IX-a, în semestrul I, la biologie. Am luat 9,25 la un test și era să-mi iasă media 9, dar i-am cerut doamnei profesoare să mă asculte și până la urmă, biologia s-a dovedit materia care îmi place cel mai mult. Mai departe, eu vreau să fac medicină și bănuiesc că atunci m-a ambiționat să învăț mai mult la biologie și mi-am descoperit și înclinația aceasta.
Rep.: Ce materii preferate ai și la ce olimpiade ai participat?
A.M.: Întâi a fost matematica, româna, am mers întotdeauna la olimpiade de limba română. În clasa a IX-a am descoperit fizica, datorită doamnei profesoare Poll, în clasa a X-a am mers la olimpiada de chimie, mi-a plăcut foarte mult chimia organică , predată fiind de doamna profesoară Pleș, și în a XI-a am descoperit marea dragoste: anatomia și am hotărât că vreau să merg spre medicină. Am participat la olimpiada de biologie și limbă engleză și am ajuns la faza națională. A fost o experiență unică!
Rep.: Pentru ce universitate optezi?
A.M.: Am ales să merg în Iași, pentru că am rude acolo și merg acolo de când sunt mică. Am un sentiment de liniște când merg acolo. Știu că acolo ar trebui să aparțin și chiar am și prieteni și mă simt foarte bine. Anul acesta am vizitat și Universitatea, pentru că au organizat patru simulări pentru examenul de admitere și chiar am văzut mai multe amfiteatre, am făcut cunoștință cu profesori universitari, care ne-au urat succes.
Rep.: Nu te-a tentat să aplici pentru o universitate din afara țării?
A.M.: Nu, pentru că m-am hotărât să optez spre medicină. Sunt de părere că este bine să faci medicina în limba română. În plus, universitățile sunt foarte, foarte bune și apoi la Rezidențiat se poate aplica pentru străinătate pentru a continua, plus că există și programe ERASMUS și poți învața câte un semestru în străinătate.
Rep.: De unde dorința de a deveni medic? Ai pe cineva în familie care te-a impulsionat?
A.M.: Da, mătușa mea. Este una dintre persoanele pe care le admir, este unul din modelele mele în viață și ea mi-a explicat avantajele. Când eram mică, vedeam cât de pasionată era de meseria ei și cum ajută oamenii și bănuiesc că a jucat un rol important în decizia mea. Am o fotografie de când eram mică cu stetoscopul mătuții mele la gât. Aveam un an de zile. Sinceră să fiu, am oscilat inițial. Nu știam dacă pot dedica 11 ani din viața mea facultății. Dar când m-am îndrăgostit de anatomie și am văzut că se poate la fel de ușor ca matematica, fizica și chimia, am zis: acesta este domeniul pe care vreau să-l urmez! În clasa a XI-a mi-am dedicat timpul liber numai și numai anatomiei. Asta m-a ajutat, pentru că acum, în clasa a XII-a, m-am ocupat numai de examenul de Bacalaureat.
Rep.: Cum arată programul tău de pregătire? Mai ai timp liber?
A.M.: Da, pentru că am început din timp, din septembrie, și asta cu ajutorul profesorilor de la clasă, iar asta pentru faptul că predau materia excelent. Au avut grijă să ne zică ce capitole să repetăm acasă, ne-au ajutat foarte mult mai ales la limba română. Bineînțeles, a trebuit parcursă și materia. Eu voi da la Bacalaureat anatomie, genetică umană și ecologie, iar genetica și biologia nu erau predate, le-am făcut în clasa a XII-a, dar doamna profesoară de la clasă a încercat să mergă într-un ritm mai alert, să avem timp să ne pregătim. Și simularea din martie ne-a ajutat pe toți. Am avut și timp liber, sincer vă spun. Am mers de foarte multe ori la Iași și acolo am avut foarte mult timp să mă recreez, să fac cumpărături, să ies cu prietenii mei de acolo. Am participat la multe festivaluri culturale, având în vedere că Iașul concurează pentru a deveni capitală culturală europeană. A fost un an interesant. Mi-am făcut timp și am ieșit și cu colegii. Fiind ultimul an, am zis că lucrurile astea or să îmi rămână în minte. Ne simțim bine în pub-uri, nu în cluburi.
Rep.: Cum te înțelegi cu familia, te sprijină în demersul tău?
A.M.: Părinții mei mă sprijină, îi admir și îi iubesc foarte mult. Înainte de un examen important, eu devin prioritatea în casă. Mă susțin mereu, ei nu au cerut niciodată de la mine aceste rezultate, dar își doreau să reușesc, pentru a nu fi eu dezamăgită. Nu au pus niciodată nicio presiune pe mine, dar au știut cum să mă susțină și cum să mă încurajeze înainte de fiecare examen și asta a jucat un rol major.
Rep.: Ce pasiuni ai? Asculți muzică, urmărești filme?
A.M.: Da, citesc foarte mult, mă uit la multe filme. Ascult genuri variate de muzică, The Beatles, cântărețe autohtone, dar o pasiune foarte importantă este moda și scrisul în engleză. Am de 3 ani de zile un blog în engleză și l-am ținut pe parcursul liceului și aș vrea să îl susțin și în continuare.
Rep.: Ce anume postezi acolo?
A.M.: La început scriam despre trend-urile vestimentare și apoi am început să public poze cu mine purtând diferite ținute și am avut un feedback foarte bun. În primul rând nu mă așteptam, primesc foarte multe mail-uri de la adolescente din toată lumea, care cer sfaturi vestimentare și de aceea am deschis și o rubrică pe blog: sfaturi pentru adolescente și ulterior și sfaturi pentru blog, deoarece foarte multe tinere mă întrebau cum am făcut designul la blog, cum reușesc să fac pozele atât de clare.
Rep.: Să înțeleg că ești pasionată și de fotografie…
A.M.: Da, sunt pasionată, problema este că mi se fac mie poze. M-am chinuit să o învăț pe mama să facă poze cât mai bine, am învățat-o pe ea tot ce am știut eu.
Rep.: Cum te înțelegi cu părinții? Ai o relație specială cu ei?
A.M.: Suntem foarte uniți și îmi place foarte tare conexiunea pe care o avem. Au înțeles întotdeauna ce vreau să fac eu în viață. Deși ei nu au înțeles pasiunea mea pentru călătorie, eu îmi doresc foarte mult să călătoresc în țări străine, dar m-au susținut. În primul semestru am participat împreună cu un coleg de-al meu, Cristian Alexandrescu, la un concurs internațional de informatică și faza finală s-a ținut la Paris. Le-a fost frică, pentru că abia împlinisem 18 ani, dar m-am dus singură cu el și ne-am descurcat foarte bine. Și am venit și cu un premiu special din partea juriului.
Rep.: Consideri că ai făcut sacrificii pentru a obține aceste rezultate?
A.M.: Nu știu dacă am făcut sacrificii, doar mi-am văzut prioritățile. Sunt conștientă care sunt prioritățile mele și ce vreau eu să obțin de la viață și știu că voi avea și timp liber, doar că mai trebuie să-l amân puțin.
Rep.: Ce au însemnat cei patru ani de liceu?
A.M.: Au reprezentat un colectiv foarte unit, nu știu ce ne-am fi făcut fără doamna dirigintă, Teodora Bentz, care a știut întotdeauna să ne facă să devenim un colectiv omogen, un tot unitar. M-am simțit extraordinar la festivitatea de absolvire de joi, când am fost chemată să spun câteva cuvinte. Simțeam clasa mea, cum este alături de mine. Acești patru ani de liceu au mai însemnat faptul că am văzut ce înseamnă excelența în educație. Profesorii de aici sunt extraordinari, au știut cum să ne facă să învățăm cu drag la toate materiile și, binențeles, ne-a fost mai ușor să ne pregătim pentru Bacalaureat în acest context. Îmi place să cred că vom ține legătura și cu profesorii.
Rep.: Peste câteva zile va începe Bacalaureatul. Ai emoții?
A.M.: Deocamdată nu, pentru că sunt niște probe orale, la competențe digitale și lingvistice, unde am echivalare, dar simt așa că este o presiune deja și simt că trebuie să repet pentru ultima dată materia.
Rep.: Crezi că materia este prea stufoasă, iar cei din Ministerul Educației ar trebui să o descongestioneze?
A.M.: Da, la matematică este sentimentul că este prea stufoasă. La română este adevărat că parte din ea este scoasă ca materie de Bacalaureat. În cei patru ani de liceu, simt că au fost multe lucruri pe care le-am învățat, iar în străinătate se predau la facultate. Ar mai putea fi făcută ordine, dar eu am încredere în învățământul românesc.
