Fermierii cer reducerea TVA-ului la carne și proiecte integrate cu subvenții pentru irigații pentru a putea face față concurenței agricultorilor din restul Europei. Miliardele de euro investite de agricultura românească în ultimii ani nu vor avea efecte dacă nu sunt susținute de măsuri legislative prin care să fie sprijiniți fermierii din țară. Vizitele la proiectele de succes implementate cu fonduri europene prin PNDR arată că doar pasiunea unor oameni pentru munca lor nu este suficientă.
În domeniul irigațiilor, guvernul Ponta a anunțat că una dintre priorități este alocarea de resurse financiare pentru ca agricultura românească să nu mai depindă de ploi în fiecare an. În Vrancea, mai multe organizații de utilizatori de apă, care grupează în special mari fermieri, au accesat milioane de euro din fonduri europene pentru amenajarea sistemelor de irigații pe care le administrează. Însă este insuficient, spune reprezentantul Gabana Ferm, care lucrează circa 700 hectare în zona Măicănești. Organizația a accesat un proiect de aproape un milion de euro prin care practic a înlocuit 17 kilometri de țevi pentru irigat. Deși, teoretic, ar putea iriga 400 hectare, organizația nu va aduce apă pe niciun hectar în acest an. Motivele sunt diverse, de la legislația românească și chiar dezinteresul micilor fermieri pentru irigații.
Reprezentantul Gabana Ferm, Valeriu Făcăeru spune că în această zonă s-a irigat o singură dată în ultimii șapte ani, în 2009 când a fost adusă apă pe circa 200 de hectare. În 2011 a fost contractat un proiect cu fonduri europene din care valoarea nerambursabilă a fost de 930 mii euro prin care se dorea înlocuirea instalației de transport a apei, respectiv țevi și hidranți. „Am creat noi amplasamente de PPHD, de la diametru de 20 centimetri până la 55 centimetri. În total circa 17 kilometri de țeavă”, spune Valeriu Făcăeru.
Aceste investiții însă nu îi vor ajuta să irige în 2014. Deși sunt dispuși să investească încă 35 mii euro în stația de pompare, costurile cu apa sunt prea mari, iar subvențiile ca și inexistente. Costurile se referă în special la curățarea canalului de aducțiune. Deși aparține statului, lucrările de întreținere sunt suportate de cei care solicită apă și care trebuie să încheie un contract multianual. Din acești bani se achită lucrările de curățare iar un calcul făcut de cei de la Gabana a arătat că, fiind singurii solicitanți în acest an, costurile cu irigatul ar ajunge la suma enormă de circa trei mii de euro pentru fiecare hectar. „E clar că nu se va putea duce apă pe canal. Dacă ar fi să irigăm numai noi ar însemna să suportăm toate cheltuielile legate de aducțiune care ne-ar fi costat circa trei mii de euro pe hectar”, a explicat Valeriu Făcăeru.
Acesta spune că situația a fost discutată și la nivelul conducerii județene a ANIF, care a transmis o documentație tehnică la București pentru obținerea de fonduri necesare pentru o investiție la acest canal. O altă soluție ar fi preluarea acestei amenajări de irigații de către fermieri, printr-o federație a utilizatorilor de apă din zonă. Însă și această variantă este costisitoare, deși are avantajul că ar permite accesarea de fonduri europene pentru modernizare. „Mai sunt discuții pentru a prelua canalul printr-o federație, dar asta ar însemna să plătim circa 7,5 milioane lei ca și garanție”, a explicat Valeriu Făcăeru.
Crescătorii de animale vor TVA redus la carne
Tot la Măicănești, un alt agricultor a investit peste un milion de euro într-o fermă modernă de creștere a porcilor. Investiția a fost demarată în 2009, iar acum capacitatea fermei Stemaradi este de două mii de capete în fiecare an. Ferma conține un adăpost cu două hale de câte 950 porci, echipate cu linii automate de hrănire și adăpare a animalelor. Tot prin proiect a fost realizată o bucătărie furajeră automatizată, silozuri pentru stocarea furajelor, instalații de alimentare cu apă, tractor, vidanjă. Fiind aproape totul automatizat, la fermă lucrează doar patru oameni și medicul veterinar. „Inițial am avut un abator, iar doctorul veterinar care lucra acolo mi-a spus despre această posibilitate. Am făcut un calcul economic și am demarat acest proiect”, spune Ștefan Marinică, administratorul firmei.
Principalele probleme ale acestuia sunt lipsa unei maternități proprii pentru porci, fiind nevoit să cumpere purcei și la un preț de 75 euro/animal. Pentru a scădea aceste costuri s-a gândit să mai acceseze un proiect european, pentru realizarea unei maternități. „Prețul unui purcel s-ar reduce atunci cu 40-50% față de 75 euro cât plătesc acum”, calculează adminstratorul firmei. Însă altă mare problemă este cea a desfacerii cărnii. Dacă vara prețurile de vânzare a animalelor către abatoare sunt acceptabile, în perioada iernii scad foarte mult. În plus, abatoarele nu plătesc calitatea cărnii. De aceea, fermierul spune că o soluție este reducerea TVA-ului la carne, pentru a reduce prețurile și a crește vânzările. „Ar fi bine să dea jos din TVA la carne. Asta ne-ar ajuta foarte mult”, a afirmat Ștefan Marinică.
Proiectele de succes realizate cu fonduri europene în Vrancea sunt promovate în această săptămână în cadrul unei campanii de informare derulată de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.
