Conducerile obștilor de moșneni vrâncene le recomandă primarilor să nu impună taxe și impozite pe pădure înainte de a găsi surse alternative, precum proiectele europene, care să crească bugetele locale. Reacția obștilor are loc după ce primarii din comunele de munte au acuzat marii proprietari de pădure că profită de prevederile din Codul Silvic și nu plătesc taxe și impozite pentru pădurile din grupa I funcțională, respectiv pădurile de protecție. Obștile de moșneni sunt cei mai mari proprietari de pădure din județ și, prin statutul lor, trebuie că ofere o cotă de lemn obștenilor, dar și să investească pentru bunăstarea comunităților locale. Uneori, investițiile făcute în interesul comunităților locale sunt cu mult mai mari comparativ cu taxele și impozitele care ar trebui plătite.
Reprezentanții asociaților obștilor arată că, la rândul lor, trebuie să primească sume imense de bani de la statul român pentru aceste păduri de protecție din grupa I funcțională. Potrivit Codului Silvic, cei care dețin păduri din această grupă trebuie să realizeze doar anumite lucrări silvice, prevăzute în amenajamentele realizate de specialiști, fiind chiar anumite suprafețe de unde nu se poate exploata deloc. În schimb, același Cod Silvic spune că statul trebuie să achite compensații celor care nu pot exploata suprafețele de pădure. Doar la Asociația Obștilor Văii Putna este vorba de circa două milioane de euro, reprezentând compensații pentru anii 2009-2013. Cele mai mari sume ar trebui să fie primite de obștile din Păulești și Hăulișca, cu aproape patru milioane de lei. Aproape un milion de lei trebuie să primească Obștea Negrilești.
Investiții și donații pentru comunitățile locale
Președintele Obștii Negrilești, Răzvan Pantazică spune că pădurile incluse în grupa I funcțională au rol de protecție, fiind situate în bazine torențiale sau cu transport excesiv de aluviuni, pe stâncării, pe grohotișuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, cele situate pe substrate de fliș, nisipuri sau pietrișuri cu înclinare mai mare de 30 grade. Obștea Negrilești mai are păduri situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziuni și alunecări, păduri situate la mare altitudine în condiții foarte grele de regenerare, precum găuri de ger sau stațiuni cu vânturi reci precum și în rezervații naturale constituite conform legislației în vigoare. Cu toate acestea, practicând prețuri avantajoase la vânzarea masei lemnoase, Obștea a reușit atât să ofere cota de lemn pentru obșteni, dar și să realizeze câteva investiții. Președintele Obștii, Răzvan Pantazică a explicat că o parte din banii pe care o obște îi încasează din vânzarea masei lemnoase sunt direcționați, în mai toate cazurile, către îmbunătățirea condițiilor de trai ale obștenilor. „Pe vremea fostului președinte Dumitru Dochioiu, s-au donat Primăriei Negrilești 250 mii lei doar pentru finalizarea lucrărilor de aducțiune a apei, iar de un an și opt luni de când sunt președinte am preluat iluminatul public din comună, am cumpărat un imobil de 491 metri pătrați pentru a-l transforma într-un cămin cultural, o lamă specială pentru deszăpezit și am transformat TAF-ul obștii în utilaj de deszăpezire. Acum suntem în tratative cu Consiliul Local Negrilești pentru ca paza și salubrizarea din localitate să fie preluate de obște, iar obștenii să fie scutiți de aceste taxe și, până la sfârșitul anului, sunt absolut sigur că vom cumpăra și o mașină de pompieri pentru obșteni”, a afirmat Răzvan Pantazică, președintele Obștii Negrilești. Acesta a arătat că aceste înlesniri nu le face doar Obștea Negrilești, iar „dacă s-ar face un calcul privind impozitarea pădurii nu cred că ar fi nici măcar pe aproape cu totalul înlesnirilor pe care le face o obște pentru comunitate”.
Drum asfaltat cu banii Obștii din Poiana
Un exemplu de implicare în viața comunității locale este la Vrâncioaia, unde un drum comunal a fost asfaltat, anul trecut, cu banii de la Obștea Muntele „Mușa Vetrila și Hîrboca” din satul Poiana. Este vorba despre drumul comunal DC 74 ce face legătura cu satul Poiana. În urma unei colaborări foarte bune între Primăria din Vrîncioaia, Consiliul Local și conducerea Obștii respective s-a reușit asfaltarea a 2 kilometrii de drum comunal de la Poarta Èšărnii-Poiana-Bîrsești, precum și a 1,5 kilometri de ulițe sătești. Fiind vorba de o investiție privată, lucrarea a fost realizată mult mai rapid decât dacă ar fi fost realizată prin licitație electronică, cu luni de zile pierdute în birocrația achizițiilor publice. „Credeți că este corect ca cele două coduri, respectiv Codul Silvic și Codul Fiscal, să fie schimbate sau domnii primari ar trebui să găsească soluții alternative cum ar fi proiectele finanțate din fonduri europene pentru a face cât mai multe realizări pentru comunitățile pe care le conduc și în acest fel să nu se mai gândească doar la perceperea de taxe?”, întreabă retoric Răzvan Pantazică, președintele Obștii Negrilești.
