Primăria Municipiului Focșani este singura primărie reședință de județ din țară care respectă legea referitoare la angajarea persoanelor cu dizabilități, depășind procentul de 4% stipulat de Legea 448/2006. Totodată, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vrancea se numără printre singurele patru instituții de gen din România care are 4% dintre salariați persoane cu handicap. Acest lucru a fost evidențiat într-un studiu realizat recent de Institutul de Politici Publice (IPP). Potrivit unui raport întocmit la nivelul Direcției, în județul nostru figurează, în total, 18.587 oameni afectați de diverse dizabilități, dintre care doar 523 au loc de muncă. Ceilalți – printre care sunt și persoane calificate, dornice și capabile să muncească chiar dacă au un handicap – sunt nevoiți să se chinuie să trăiască din indemnizații ce nu depășesc 290 lei, indemnizații neindexate de ani buni, în condițiile în care pensia minimă garantată este de 350 lei. Instituțiile din județul nostru se feresc precum dracu de tămâie să încadreze persoane cu handicap, preferând să plătească lunar, către bugetul de stat, o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap.
Un studiu realizat de Institutul de Politici Publice relevă faptul că procentul persoanelor cu dizabilități angajate rămâne în continuare foarte mic, deși legislația prevede o serie de subvenții și facilități pentru angajatorii acestor oameni. Mai mult, în ceea ce privește angajarea persoanelor cu handicap în instituțiile publice la nivel de țară, din numărul total de angajați, la nivelul primăriilor ponderea este de 0,98%, în instituțiile centrale — 0,93%, iar la Direcțiile de Asistență Socială — 1,66%. Doar patru dintre aceste direcții au 4% din salariați, procent impus de actele normative în vigoare, persoane cu handicap, printre care și DGASPC Vrancea. „Dincolo de faptul că trebuie să respectăm legea cu privire la angajarea a 4% din totalul salariaților, persoane cu handicap, politica noastră a fost constant axată pe egalitatea de șanse și pe stimularea accesării locurilor de muncă de către persoanele cu handicap, în contextul în care noi oferim servicii acestora, iar înțelegerea, empatia și solidaritatea pot fi atinse astfel mult mai ușor. În ceea ce privește alternativa la angajarea de personal în limita a 4% persoane cu handicap, care constă în achiziționarea de produse valorificate de către atelierele protejate, DGASPC Vrancea are în structura sa persoane cu handicap calificate profesional, care desfășoară activități de la confecționarea lemnului până la picturi pe sticlă, în cadrul atelierelor de terapie ocupațională ale centrelor subordonate, cu costuri minime. Avem calificați inclusiv confecționeri care, în cadrul atelierelor de croitorie cos îmbrăcămintea sau lenjeria care se deteriorează, croiesc fețe de masă, cearceafuri, etc.”, a declarat Daniela Nicolaș, directorul DGASPC Vrancea. Deci, angajatorii care nu vor să angajeze persoane cu handicap, pot totuși să se orienteze să cumpere produse realizate de beneficiarii centrelor direcției vrâncene, decât să îngroașe bugetul statului cu suma impusă de lege să fie plătită.
Totodată, studiul realizat de IPP relevă faptul că există o singură primărie de municipiu reședință de județ care respectă legea referitoare la angajarea persoanelor cu dizabilități, și anume Primăria Municipiului Focșani, care depășește procentul de 4% stipulat de Legea 448 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. La polul opus sunt administrațiile locale care nu au reușit să angajeze nicio persoană cu dizabilități — Alexandria, Călărași, Piatra Neamț, Satu Mare, Sfântu Gheorghe.
Doar 523 vrânceni cu dizabilități au serviciu
În evidențele Direcției Pentru Persoanele Adulte cu Handicap din cadrul DGASPC Vrancea figurau, la data realizării analizei Institutului de Politici Publice, 18.587 persoane cu handicap neinstituționalizate și instituționalizate. Dintre acestea, doar 4.453 au handicapuri încadrate în gradul grav, cele mai multe, 11.303, fiind încadrate în gradul accentuat, 2.623 în gradul mediu și 208 în gradul ușor de handicap. Cu toate că mulți au capacitatea fizică, psihică și dorința de a munci pentru a-și câștiga prin propriile puteri pâinea cea de toate zilele, doar 523 au reușit să aibă și statutul de salariat. Ei au fost angajați cu precădere în sectorul privat, instituțiile publice, cu excepția DGASPC Vrancea, preferând să plătească statului jumătate din leafa minimă aferentă celor 4% salariați care ar trebui să fie persoane cu handicap. Dintre cei 523 vrânceni cu dizabilități salariați, 149 au handicap fizic, 168 handicap somatic, 52 auditiv, 47 vizual, 4 mental, 17 psihic, 81 asociat, 4HIV/SIDA și unul surdocecitate.
Potrivit unui raport al Agenției Județene pentru ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Vrancea, centralizat, la nivelul Agenției Naționale, anul acesta niciun angajator nu a beneficiat de subvențiile prevăzute de lege pentru încadrarea persoanelor cu dizabilități. Mai mult, la nivelul instituției figurează un „Centru de sprijin pentru persoane cu dizabilități”, care în al doilea trimestru al acestui an avea în evidență 33 de vrânceni cu handicap, dar pentru niciunul nu s-a reușit încadrarea. Anul trecut, ca urmare a serviciilor oferite de specialiștii acestui Centru, au fost, totuși, angajate… 12 persoane cu dizabilități. Meseriile pe care le practică aceștia sunt operator calculator, confecționer îmbrăcăminte, confecționer tâmplărie aluminiu, femeie de serviciu, manipulant, maseur și altele.
Angajatorii preferă să plătească, decât să angajeze
Legea șomajului și cea a promovării și protecției drepturilor persoanelor cu handicap acordă o serie întreagă de subvenții acelor angajatori care sunt dispuși să treacă peste prejudecăți și să angajeze oameni din această categorie. Astfel, orice persoană cu handicap care dorește să încheie un contract individual de muncă are acces gratuit la evaluare și orientare profesională, indiferent de vârstă, tipul și gradul de handicap. „Persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale și capacității de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad de handicap. Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați”, prevede Legea nr. 448.
Totuși, angajatorilor care nu se conformează acestei cerințe, legea le dă o portiță de scăpare, care a devenit în practică un obicei. Ei scapă de obligativitatea angajărilor dacă plătesc lunar, către bugetul de stat, o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap; achiziționează produse sau servicii de la unități protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat.
Subvenții și facilități
Angajarea persoanelor cu handicap se poate face pe piața liberă a muncii, la domiciliu sau în forme protejate (loc de muncă protejat sau unități protejate autorizate). Legislația prevede că oamenii angajați la domiciliu trebuie să beneficieze, din partea angajatorului, de transportul la și de la domiciliu al materiilor prime și materialelor necesare în activitate, precum și al produselor finite realizate. Persoanele cu handicap angajate în muncă au o serie de drepturi care se pare că nu sunt deloc pe placul potențialilor angajatori, precum o perioadă de probă la angajare, plătită, de cel puțin 45 de zile lucrătoare, dar și un preaviz de minim 30 de zile lucrătoare, acordat la desfacerea contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, pentru motive neimputabile acestuia. Persoanele cu handicap mai au dreptul la adaptarea rezonabilă a locului de muncă, dreptul de a lucra mai puțin de opt ore pe zi, în situația în care are recomandarea comisiei în acest sens, precum și de scutire la plata impozitului pe salariu.
Angajatorii persoanelor cu handicap beneficiază, la rândul lor, de o serie de drepturi printre care: deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptării locurilor de muncă protejate și achiziționării utilajelor și echipamentelor utilizate în procesul de producție de către persoana cu handicap; deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de muncă, precum și a cheltuielilor cu transportul materiilor prime și al produselor finite la și de la domiciliul persoanei cu handicap, angajată pentru munca la domiciliu; decontarea din bugetul asigurărilor pentru șomaj a cheltuielilor specifice de pregătire, formare și orientare profesională și de încadrare în muncă a persoanelor cu handicap.
Angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenți din rândul persoanelor cu dizabilități primesc lunar, pentru fiecare absolvent, o sumă lunară reprezentând 1-1,5 înmulțit cu Indicele Social de Referință (ISR=500 lei), pe o perioadă de 18 luni. Totodată, angajatorii care în raport cu numărul de angajați nu au obligația de a încadra în muncă persoane cu handicap, dar angajează astfel de oameni pe durată nedeterminată și le mențin raporturile de muncă minim doi ani, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană, o sumă egală cu ISR (500 lei). Nu beneficiază de aceste facilități angajatorii care în ultimii doi ani au fost în raporturi de muncă sau de serviciu cu persoanele pe care le angajează.
