Å¢ăranii vrânceni trebuie să lase orgoliile deoparte și să se asocieze pentru a putea obține mai multe fonduri europene, au spus oficialii guvernamentali prezenți, ieri, la conferința județeană „PNDR vine în satul tău” organizată în Căminul Cultural de la Dumitrești. Directorul general al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, George Turtoi, a arătat că numărul mare de fermieri din județ care au accesat măsura 141 arată că aceștia au nevoie de sprijin financiar, iar singura soluție este asocierea și derularea unor proiecte de milioane de euro. La ședință s-a discutat și despre problema țăranilor care au fost scoși datori la Sănătate, Vasile Carnariu, directorul general pentru coordonarea Agențiilor de Plăți precizând că această temă a ajuns pe masa Guvernului în urma memoriului trimis de Asociația Comunelor din România, filiala Vrancea. Directorul Oficiului Județean de Dezvoltare Rurală și Pescuit, Gabriel Bărculescu, a arătat că fermierii și autoritățile locale vrâncene au accesat aproape 40 milioane euro prin măsurile de finanțare.
Agricultorii trebuie să se asocieze și să acceseze proiecte europene dacă vor să supraviețuiască în economia de piață europeană după 2014. Câteva dintre problemele cu care se confruntă fermierii au fost discutate, ieri, la conferința județeană „PNDR vine în satul tău” organizată în Căminul Cultural de la Dumitrești. Punctul pe i a fost pust de șeful Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, George Turtoi. Acesta le-a spus fermierilor că trebuie să se asocieze pentru a se dezvolta cu ajutorul fondurilor europene. Directorul APDRP a explicat că situarea județului Vrancea pe primele locuri la măsura 141- Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistență, demonstrează că țăranii au nevoie de sprijin financiar. Cu suprafețe agricole fragmentate, de dimensiuni mici, fermierii din Vrancea trebuie să înțeleagă că singura șansă pentru a putea trăi din agricultură este formarea unor asociații puternice, care să acceseze fonduri europene pentru realizarea unei agriculturi moderne.
De exemplu, în cazul viticulturii, podgorenii ar putea să formeze o asociație prin care să își vândă strugurii în loc să îi dea speculanților la preț de nimic. Aceste asociații sau cooperative de valorificare a produselor sunt o soluție pentru ca țăranii să aibă venituri mai mari și să nu mai stea la mila unor intermediari care nu au dat la sapă în viața lor. Directorul general Turtoi a explicat că și fondurile alocate sunt diferite. În timp ce pentru măsura 121- Modernizarea exploatațiilor agricole suma maximă ajunge la două milioane euro, pentru măsura 141- Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistență este de maxim șapte mii de euro pe o perioadă de cinci ani. „Trebuie să veniți cu proiecte pe asociații, să accesați două milioane de euro”, a afirmat directorul general al APDRP.
Birocrația întârzie accesarea fondurilor europene
Fermierii și primarii prezenți la ședința de la Dumitrești au acuzat birocrația și modificările legislative care blochează implementarea unor proiecte europene. Astfel, primarul de la Vidra, Nică Micu a acuzat că un proiect pe măsura 322 care a primit toate avizele este pasat de la o instituție la alta și nu poate fi postat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice. „Sunt dezgustat din cauza birocrației. De două luni mă chinui să trec acest proiect prin SEAP deși avem toate avizele”, a acuzat primarul de la Vidra. Acesta le-a cerut oficialilor guvernamentali și parlamentarilor prezenți să fie găsite soluții pentru realizarea cadastrului în zonele necooperativizate. În aceste localități, fermierii nu pot accesa fonduri europene pentru că nu dețin titluri de proprietate pe terenuri, ei fiind doar înregistrați în registrul agricol de la primării.
„Eu vreau să devin plătitor de TVA, să plătesc taxe, iar ei nu vor”
O altă problemă a fost cea ridicată de patronul unei firme care ar fi trebuit în 2013 să implementeze un proiect european. Fondurile europene accesate erau destinate societăților nou înființate. Din cauza procedurilor lungi, care au durat aproape doi ani de zile, firma respectivă nu a avut activitate până în 2013. Însă când să înceapă procedurile de achiziție publică, patronul respectiv a aflat că firma a fost radiată din oficiu de către Finanțe din rândul plătitorilor de TVA pentru că nu a avut activitate în ultimele șase luni. Degeaba li s-a explicat această speță funcționarilor de la Ministerul de Finanțe, pentru că nu au reușit să înțeleagă. „Trebuie corelată legislația APDRP cu Codul Fiscal. Codul Fiscal are 900 de pagini și doar partea referitoare la TVA are 300 de pagini. Sunt oameni în Ministerul de Finanțe care nu știu Codul Fiscal. Eu vreau să devin plătitor de TVA, să plătesc taxe, iar ei nu vor”, a acuzat patronul.
Specialiști pentru Valea Râmnicului
La ședința de la Dumitrești au fost prezenți reprezentanți ai administrației județene, conducerea Prefecturii, deputații Nini Săpunaru, Laurențiu Å¢igăeru Roșca, primarii din Dumitrești, Chiojdeni, Vizantea, Vidra, dar și de la Valea Salciei, din Buzău. Vicepreședintele Consiliului Județean, Ionel Cel Mare, le-a transmis mesajul președintelui Consiliului Județean, Marian Oprișan, precum și inițiativele administrației județene pentru susținerea fermierilor de pe Valea Râmnicului. „Consiliul Județean Vrancea, care coordonează Camera Agricolă, din acest an va delega o persoană, un specialist, pentru a vă instrui și a fi la dispoziția dumneavoastră vis-a-vis de accesarea fondurilor europene, pentru a beneficia de banii care sunt destinați dezvoltării agriculturii”, a afirmat vicepreședintele Ionel Cel Mare.
De anul viitor, doar lapte muls cu tehnologii moderne
Deputatul Nini Săpunaru, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, le-a spus fermierilor că în această competiție pentru fondurile europene nu există restricții pentru județe, depinde de fiecare comunitate să acceseze cât mai mulți bani. Acesta le-a spus oamenilor de pe Valea Râmnicului că trebuie să obțină fonduri europene pentru a-și moderniza exploatațiile agricole deoarece, din 2014, fermierii nu vor mai putea vinde decât lapte conform, adică muls cu tehnologii moderne. Una dintre soluțiile discutate și cu Dacian Cioloș, comisarul european pentru agricultură, este finanțarea din fonduri europene a asociațiilor de producători. De asemenea, deputatul Săpunaru a arătat că, pentru exercițiul financiar 2014-2020, guvernul Ponta vrea să investească foarte mulți bani pentru dezvoltarea infrastructurii de irigații, astfel încât România să aibă circa 800 mii hectare irigate în 2020.
Spioni la Oficiile județene
Caravana APDRP vrea să schimbe modul în care instituțiile care implementează PNDR lucrează cu beneficiarii fondurilor europene, a afirmat directorul general al APDRP, George Turtoi. „Vrem să cunoaștem beneficiarii, să fim mai aproape de ei”, a afirmat directorul general Turtoi, precizând că beneficiarii fondurilor nu trebuie să mai vină la oraș, la București, pentru a afla informațiile necesare derulării proiectelor. De asemenea, o noutate este verificarea angajaților de la Oficiile județene de dezvoltare rurală și pescuit. Sub masca unui potențial beneficiar de fonduri europene, anumite persoane verifică modul în care angajații se comportă și soluționează solicitările depuse.
Acești spioni au verificat deja modul în care se comportă salariații Oficiului județean Vrancea și au întocmit rapoarte pe care le-au trimis conducerii centrale de la București. „Vreau să avem o altă mentalitate, noi suntem bugetari, plătiți de la bugetul statului și suntem în slujba dumneavoastră”, a explicat George Turtoi. Acesta a afirmat că APDRP este instituția cu cel mai mare procent la absorbția fondurilor europene, respectiv 58% din banii alocați României. Aceasta înseamnă că peste 5 miliarde de euro au fost investiți în agricultură, în dezvoltarea zonelor rurale din România.
40 milioane euro pentru agricultorii vrânceni
Directorul Oficiului Județean de Dezvoltare Rurală și Pescuit, Gabriel Bărculescu, a arătat că fermierii și autoritățile locale vrâncene au accesat aproape 40 milioane euro prin măsurile de finanțare. Cele mai multe fonduri, respectiv 10,5 milioane euro au fost accesate de cei 23 de beneficiari ai măsurii 121- Modernizarea exploatațiilor agricole, iar la măsura 123 – Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere, au fost 17 proiecte contractate, cu o valoare de 9,3 milioane euro. La măsura 141 – Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistență, au fost depuse 1.942 de dosare, cu o valoare finanțată de 7,6 milioane euro. Instalarea tinerilor fermieri, măsura 112, a însemnat 283 de proiecte contractate din cele 561 depuse, cu o valoarea plătită de 4,2 milioane euro. Pe măsura 322 – Renovarea și dezvoltarea satelor, au fost depuse 55 de proiecte, din care au fost contractate 7, cu o valoare de 4 milioane euro.
Vrancea este pe un loc fruntaș în România la realizarea Grupurilor de Acțiune Locală (GAL-uri). În județ au fost înființate șapte GAL-uri, din care patru la inițiativa președintelui Consiliului Județean, Marian Oprișan și cofinanțate de administrația județeană. GAL-urile unde Consiliul Județean este partener au atras și majoritatea din cele 42 de proiecte depuse de autoritățile locale și fermieri.
Memoriul primarilor a ajuns la Guvern
Problema țăranilor care au fost scoși datori la Sănătate pentru produsele agricole vândute în ultimii cinci ani a ajuns pe masa Guvernului. Vasile Carnariu, directorul general pentru coordonarea Agențiilor de Plăți, a arătat că primarii vrânceni au semnalat această problemă, printr-un memoriu trimis de Asociația Comunelor din România, filiala Vrancea, către președintele Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, Marian Oprișan. Este vorba despre peste șase mii de țărani care au aflat în această vară că trebuie să plătească în 2013 contribuții la Sănătate pentru strugurii, grâul sau mierea pe care le-au vândut în perioada 2009-2011.
Pentru că oamenii de la Casa de Asigurări de Sănătate nu i-au informat la timp, țăranii sunt puși acum să plătească atât contribuțiile cât și dobânzile plus penalitățile aferente. În total, se estimează că sumele depășesc opt milioane de lei noi, adică aproape două milioane de euro. Ori, a arătat primarul de la Vidra, Nică Micu, este vorba despre oameni care nu au posibilități financiare să plătească aceste sume exorbitante. „Oamenii vor fi nevoiți să își vândă viile pentru a plăti aceste contribuții la Sănătate dacă nu se găsește o soluție pentru a-i ajuta”, a avertizat edilul de la Vidra. Gravitatea acestui caz a fost recunoscută și de deputatul Nini Săpunaru. „E un buboi care s-a umflat și stă să se spargă și pe care trebuie să îl rezolvăm”, a afirmat deputatul liberal.
