Un student care a găsit mai multe obiecte vechi, care datează de 5.000 – 6.000 ani, pe un ogor din Nănești, a anunțat autoritățile. Specialiști de la Direcția pentru Cultură și Muzeul Vrancei au cercetat situl arheologic, unde au descoperit obiecte întregi: trei lamele, un vârf de săgeată de silex și un topor-ciocan, din epoca neolitică, aparținând culturilor Cucuteni și Boian. Autoritățile încearcă să găsească fonduri pentru deschiderea cercetărilor arheologice în acest sit, de mare importanță pentru istoria și cultura locală.
Descoperire arheologică neașteptată pe un câmp din comuna Nănești. Istoria a ieșit la suprafață, în timpul arăturilor de primăvară, care au scos la lumină fragmente de unelte din piatră și silex și vase din lut, care datează de câteva mii de ani. Un student i-a luat prin surprindere pe arheologii de la Muzeul Vrancei când le-a arătat o geantă plină cu fragmente din obiectele găsite pe un ogor arat din zona Nănești. Printre descoperiri se află un fragment dintr-un topor-ciocan din piatră, lamele din silex și un vârf de săgeată din silex, toate fiind obiecte confecționate de mâna omului, în urmă cu câteva mii de ani.
Specialiștii de la Direcția pentru Cultură și Patrimoniu Național Vrancea și de la Muzeul Vrancei s-au deplasat în locul respectiv, în punctul Gorgan, marți, 2 aprilie, unde au fost plăcut surprinși să constate că situl arheologic este perfect poziționat, fiind un teren liber, care permite cercetarea, bogat în artefacte și stratificat din punct de vedere al istoriei obiectelor descoperite aici: din epoca neolitică, epoca fierului și perioada medievală. „Am mers la fața locului, am delimitat situl și am descoperit și alte obiecte, pe care le-am colectat din pământul arat. Am găsit un fragment dintr-un vas strecurătoare neolitic, o lamelă din silex întreagă, un fragment dintr-o buză de vas neolitic și o tortiță dintr-un vas, tot neolitic. Toate acestea ne-au confirmat existența sitului arheologic”, ne-a relatat arheologul Aurora Emilia Apostu, de la Muzeul Vrancei. Au mai fost descoperite și fragmente din chiup-uri (vas mare de lut, cu două torți, în care se păstrau alimente, n. r.). Unele vase sunt purtătoare ale culturii Boian din neolitic, altele aparțin culturii Cucuteni, dar s-au găsit fragmente și din ceramică medievală sau din Hallstatt, prima perioadă a epocii fierului. Toate fragmentele descoperite au rămas în patrimoniul Muzeului Vrancei.
Autoritățile caută bani pentru a începe săpături arheologice la Nănești
Specialiștii spun că aceasta este o șansă de a redeschide cercetările arheologie într-un sit din județul Vrancea. „Acest sit arheologic este clasat de dinainte de anul 1989. Până acum nu s-au făcut cercetări și săpături arheologice în acest loc, au fost doar cercetări de suprafață. Suntem foarte interesați să facem o cer-cetare temeinică a acestui sit, suntem dispuși să aducem și voluntari pentru aceasta. Avantajul locației este că e o stațiune stratificată, cu multe perioade și sunt șanse mari să scoatem obiectele întregi. Prin aceste descoperiri se îmbogățește patrimo-niul cultural al județului, este un plus de valoare cu obiecte din culturi foarte vechi”, a mărturisit arheologul Aurora Apostu. Săpături arheologice nu s-au mai realizat în județul Vrancea din anul 1995, când s-a lucrat la situl de la Vitănești, comuna Bolotești.
Autoritățile încearcă să găsească finanțare pentru deschiderea cercetărilor arheologice. Pentru început ar fi nevoie de circa 10.000 lei. „Ar fi de mare importanță să deschidem o cercetare arheologică adevărată la acest sit. Este vorba despre descoperirea și protejarea istoriei și culturii locale. Pentru deschiderea sitului și pentru cercetările incipiente am avea nevoie de circa 10.000 lei. Cu cazarea și masa celor care ar lucra aici ne-ar putea sprijini și primăria din localitate”, ne-a declarat Florin Micu Iliescu, directorul interimar al Direcției pentru Cultură Vrancea, care a vizitat situl, ce se întinde pe o suprafață de un hectar.
Alte situri arheologice din județul nostru, unde s-au oprit lucrările, din lipsă de fonduri, sunt la Vârteșcoiu, Ruginești și Dumbrăveni.
Neoliticul (sau epoca pietrei lustruite) este o perioadă din istoria omenirii. Neoliticul este penultima epocă a preistoriei și cea mai scurtă, ea a urmat după mezolitic și a precedat epoca metalelor, caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră lustruită și me-talurgiei primitive a cuprului, prin apariția agriculturii primitive, a creșterii vitelor și a olăriei. În sud-estul Europei societățile neolitice apar prin 7000 î.Hr. iar în Europa Centrală aproximativ 5500 î.C. În neolitic, oamenii au continuat să folosească unelte cioplite din silex. Populațiile neolitice au creat o serie de unelte necesare agriculturii, cum ar fi seceri sau pietre de moară folosite la măcinat, au perfecționat tehnicile de vânatoare și pescuit prin apariția unor diverse tipuri de săgeți, harpoane.
Cultura Cucuteni este una dintre cele mai vechi civilizații din Europa. Åži-a primit numele după satul cu același nume din apropierea Iașiului, unde în anul 1884 s-au descoperit primele vestigii. Cultura Cucuteni a precedat cu câteva sute de ani toate așezările umane din Sumer și Egiptul Antic. Cultura Cucuteni se întindea pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova și Ucrainei, fiind răspândită în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia. Se caracteriza printr-o ceramică de foarte bună calitate, bogat și variat pictată.
Cultura Boian este o cultură a neoliticului mijlociu. Acoperă o zonă geografică destul de restrânsă în timpul etapei timpurii (Muntenia), apoi teritoriul se extinde mai ales în direcția Mării Negre, până la a suprapune aria culturii Hamangia în Dobrogea. Cultura este cunoscută în Bulgaria sub numele de Marița. Ceramica este decorată cu motive geometrice realizate în excizie și încrustație cu pastă albă. Au fost descoperite și câteva obiecte din aramă, produse în fazele târzii.
