Å¢ăranii care au dat terenul în arendă, care au suprafețe necultivate sau animale puține în gospodării nu vor plăti impozitul pe veniturile agricole, stabilit de Guvern. Precizările la aplicarea acestui impozit au fost comunicate către Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGPP). Normele metodologice la Codul Fiscal arată că impozitul este destinat fermierilor care fac profit din agricultură și care folosesc diferite chichițe pentru a ocoli plata impozitelor către stat. Practic, este un impozit destinat fermierilor care lucrează o suprafață mai mare de teren și care vor plăti un impozit minim, indiferent de profitul obținut. Sumele plătite către fisc sunt de minim 71 lei, în cazul unui hectar de grâu și ajung până la 753 lei, în cazul unui hectar de livadă sau 640 lei, în cazul unui hectar de legume.
Å¢ăranii care au dat terenul în arendă nu vor plăti impozitul agricol minim către bugetul statului, arată normele metodologice ale Codului Fiscal. Elena Cenușă, de la DGFP Vrancea, a arătat că, potrivit normelor, nu trebuie să plătească impozitul agricol „contribuabilii arendatori, care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor supuse impunerii”. „Arendașul plătește impozitul agricol”, a explicat Elena Cenușă. Aceasta era una dintre spețele pentru care inspectorii fiscali așteptau clarificări de la București deoarece mulți țărani, mai ales din zona de sud a județului, aveau terenurile date în arendă. O altă precizare se referă la tăurașii și mieii din gospodăriile țăranilor deoarece această categorie lipsea de la impozitul pentru animale. Conform normelor metodologice, au arătat finanțiștii, sunt stabilite două categorii de animale, cele achiziționate pentru îngrășare și cele obținute prin fătare de la animalele proprii. Nu se va plăti impozit pentru „exemplarele masculine din speciile respective reprezentând animale provenite din propriile fătări și cele achiziționate numai în scop de reproducție pentru animalele deținute de contribuabili”. Astfel, dacă fermierul are trei vaci și un taur pentru reproducție, nu va plăti impozit pentru taur ci doar pentru vaci. La fel în cazul unui tăuraș, miel sau berbec obținut de la animalele proprii.
Situația este diferită în cazul animalelor achiziționate de un fermier pentru îngrășare și ulterior valorificare. În acest caz nu se mai aplică sistemul normelor de venit, iar impozitul va fi plătit la venitul net anual, determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă.
Å¢ăranii nu vor plăti impozit pentru terenul necultivat, dar nici pentru suprafețele „cultivate cu plante furajere graminee și leguminoase pentru producția de masă verde precum și pentru pășuni și fânețe naturale, destinate furajării animalelor deținute”. Altfel spus, în cazul țăranilor de la munte care au trei vaci și o suprafață de pășune, nu vor plăti impozit pentru terenul de pe care obțin furajele destinate hranei animalelor.
O altă precizare se referă la produsele care pot fi comercializate de țărani pentru a plăti impozitul, respectiv produsele agricole vegetale obținute după recoltare, precum și produsele de origine animală precum „lapte, lână, ouă, piei crude, carne în viu și carcasă, miere și alte produsele apicole definite potrivit legislației în materie”. „Preparatele din lapte și din carne sunt asimilate produselor de origine animală obținute în stare naturală”, se arată în normele metodologice.
Termen pentru declarațiile despre terenuri și animale
Å¢ăranii vor trebui să depună declarațiile cu terenul lucrat și animalele deținute până la data de 25 mai și vor plăti impozitul după ce încasează banii din producție, în două tranșe, pe 25 octombrie și pe 15 decembrie.
Impozitul este calculat la norme de venit și nu la venitul înregistrat efectiv de fermieri. Astfel este eliminată birocrația, iar fermierii nu sunt obligați să înregistreze în registre fiecare achi-ziție și cheltuială făcută pentru obținerea recoltei. Aceste norme sunt detaliate în funcție de categoria terenurilor și animalele pe care le crește fermierul. „Suprafața care depășește limita scutită este impozitată pe normă de venit”, au explicat finanțiștii. Astfel, dacă are trei hectare cultivate cu grâu, țăranul trebuie să plătească impozit pentru un hectar, iar impozitul ajunge la 71,8 lei. În cazul viilor, impozitul este mai mare, de 221 lei pentru fiecare hectar care depășește limita minimă de 0,5 hectare. În cazul legumelor în câmp, impozitul pentru un hectar este de 640 lei, calculat la suprafețele care depășesc 0,5 hectare. Proprietarii de livezi trebuie să plătească 753,4 lei pentru fiecare hectar de livadă care depășește limita minimă scutită de 1,5 hectare.
Normele de venit pentru terenuri agricole și animale
În cultura vegetală, la cereale, norma de venit pentru o suprafață mai mare de două hectare este de 449 de lei, pe unitatea de suprafață, la plante oleaginoase de 458 de lei, la cartof de 3.488 lei, sfeclă de zahăr – 697 de lei. Conform actului normativ, la legumele de câmp, limita neimpozabilă este de 0,5 hectare, iar pentru ce depășește această suprafață, norma de venit este de 4.001 lei. Legumele în spații protejate au o normă de venit de 8.033 lei pentru suprafețele ce depășesc 0,2 hectare.
În ceea ce privește pomii și viile pe rod, impozitul se va aplica la o suprafață mai mare de 1,5 hectare, respectiv 0,5 hectare, iar normele de venit au fost stabilite la 4.709 lei și 1.385 de lei pe unitatea de suprafață. Limita neimpozabilă la aceste culturi este sub 1,5 hectare (pomi fructiferi) și sub 0,5 hectare la vii. Pentru flori și plantele ornamentale norma de venit a fost stabilită la 11.773 lei pentru o suprafață mai mare de 0,3 hectare.
În sectorul de creștere a animalelor, limita neimpozabilă la bovine (vaci și bivolițe) este de două capete, iar pentru ceea ce depășește acest număr norma de venit a fost stabilită la 453 de lei pe cap de animal. La ovine și caprine, nu sunt impozitate persoanele fizice care dețin până în 10 capete, iar între 10 și 50 de capete, norma de venit este de 23 lei. Pentru mai mult de 50 de capete norma este de 65 de lei. La porcii pentru îngrășat, limita neimpozabilă este de șase capete, iar între șase și zece capete a fost stabilită o normă de venit de 56 de lei, peste 10 capete fiind de 177 de lei. La păsări de curte norma de venit este de 3 lei pentru un număr între 100 și 500 de capete și de 2 lei pentru ceea ce depășește 500 de capete. Nu se impozitează persoanele fizice care dețin până în 100 de păsări de curte. La familiile de albine, se impozitează cei care dețin între 50 și 100 de familii, norma de venit stabilită fiind de 70 de lei, iar peste 100 de familii de 98 de lei. Limita neimpozabilă este până la 50 de familii de albine.
Exemple de calcul
Finanțiștii au publicat și câteva exemple de calcul a impozitului agricol. Astfel, pentru sectorul vegetal, în cazul unei exploatații de 100 hectare de cereale, grâu și porumb, primele 2 hectare din grupa cereale nu se impozitează, iar pentru următoarele 98 hectare se aplică norma de venit de 449 lei/ hectar.
La un impozit de 16%, suma care trebuie plătită este de 7.040,32 lei. În cazul unei exploatații de vaci de 102 capete, pentru primele 2 capete nu se impozitează. Pentru restul de 100 capete se aplică norma de venit de 453 lei/cap de animal. Astfel, venitul anual impozabil este de 45.300 lei, la care se calculează un impozit de 16%, rezultând o sumă finală de plată de 7.248 lei. În cazul unei exploatații de ovine și caprine, care au fătat cel puțin o dată, de 200 capete, nu sunt luate în calcul primele 10 capete animale (oi și capre), care nu se impozitează. Pentru restul de 190 capete se aplică norma de venit de 65 lei/cap de animal, rezultând un venit anual impozabil de 12.350 lei. Aplicând impozitul de 16% rezultă suma finală de plată de 1.976 lei.
