Nu contează cine este persoana aceea, cât contează ceea ce face. Din punctul acesta, lucrurile se complică, pentru că un om poate să fie enervant din foarte multe perspective. De exemplu, există descurcăreții. Când erau mici, bunica lor i-a învățat să se așeze în primul rând la serbarea de la grădiniță și să zâmbească larg, cu ochișorii mijiți spre doamna educatoare. De atunci, coloana vertebrală a descurcărețului nostru s-a format la fel de rigidă ca o gumă de mestecat lipită de calorifer iarna. Indiferent de mijloace, își urmărește scopul. Este periculos fiindcă în goana lui după note, funcții sau orice alt lucru mărunt mai vrea, poți să fii un obstacol, pe care el să vrea să îl doboare. Nu are nimic personal cu tine, numai că nu înțelege de ce nu ar trebui să te faulteze pe tine, un nimic în comparație cu idealurile lui mărețe. Ä‚sta e motivul pentru care e periculos. Ca să fie enervant, trebuie numai să fie în apropierea ta. O să îți crească pulsul imediat când o să-l vezi cât de fals e cu superiorii, cât de „pe fază” este, tot timpul gata să sară cu un zâmbet forțat sau o intrigă bine plasată.
Un alt tip de persoană, cel puțin la fel de obositor, este leneșul. Nu, nu leneșul care își ține lenea pentru el, care stă în propria lui stare de inerție, ci acela de care depinzi tu. Aveți o temă la comun? Depinzi în vreun fel, oricât de mărunt, de el? Îmi pare rău pentru tine. Cel mai rău este că nu te poți debarasa de el și te încurcă. Nu e de dorit să ai un leneș în grupul de lucru. Se va baza pe faptul că ceilalți vor face toată treaba și va deveni chiar mai leneș.
A treia categorie este aceea a istețului. Nu vorbim despre inteligenți, pentru că între inteligenti și isteți e o mare diferență. Un om este inteligent când are un IQ mare, dar un isteț poate fi oricât de redus vrea natura. Doar că el are tot felul de idei fabuloase, pe care și le impune țipând, agitându-se, jignind, până când cei din jur i se supun. În grup, isteții au multe șanse să fie lideri, fiindcă ori celor din jur nu le pasă, ori sunt suficient de slabi să se lase dominați așa ușor. Cât despre ideile acestora, sunt la fel de istețe. De multe ori sunt banalități, pe care le auzi înainte de „n” ori și ca și cum asta nu ar fi fost de ajuns, de la ei vine „n+1”. Marele motiv pentru care sunt enervanți este că își impun ideile proaste într-un mod prost și tu, oricât ai vrea, nu poți să ripostezi din diverse motive. Trebuie să le inghiți nulitățile.
În fine, mai sunt și neciopliții. S-ar putea numi și nepoliticoși dar acest cuvânt se folosește în ultima vreme pentru a numi un om… nu suficient de formal în situațiile care cer astfel de atitudine. Ei bine, necioplitul va avea grijă să-ți observe zâmbitor un coș, să observe că ești prea scund sau prea înalt, te va jigni nevinovat cu lucruri mărunte. Dumnezeu știe, probabil că nici nu ține morțiș să te facă să te simți prost, dar îi iese de minune.
Cum scapi de ei?
Cel mai bine ar fi să îi eviți de la început, dacă poți. Problema e că nu poți întodeauna să scapi de ei așa de ușor, caz în care trebuie să te prefaci că deja ai făcut-o. Ignoră-i (în limita nervilor). Dacă vor să te „atace”, fă exact ce îți vine în minte, fără să te întrebi de două ori. De obicei, enervanții au o pasiune pentru certuri, așa că nu te teme că tu ești cel care va deschide un conflict. Odată puși la punct, vor fi niște îngerași împăciuitori. Ai incredere în instinctele tale, nu le inhiba. Sunt sigură că ești suficient de politicos, sarcastic și inteligent încât să le răspunzi exact așa cum merită.
Desigur, cei de mai sus sunt doar un procent minuscul dintre toate tipurile de enervanți, știu. Pot face și partea a doua, și a treia, și probabil că o să le fac. Care e tipul tău preferat de enervant?
Colegiul Național „Unirea”
