Cum să comunici fără cuvinte, cum să regăsești simplitatea, cum să te integrezi într-un ritual al calmului, pe scurt, cum să îți servești oaspeții cu o cană cu ceai – aceasta a fost lecția pe care Michiko Nojiri le-a ofe-rit-o celor care au venit, luni, la o prezentare a ceremoniei servirii ceaiului.
Într-un decor simplu, delimitat de panouri și cu un covor gros, japonez, pe jos, Michiko Nojiri, îmbrăcată într-un kimono în culori pale, își așteaptă oaspeții. Se retrage după panou și cei doi musafiri intră în cadrul aranjat pe scena cafenelei Godot din Centrul Vechi al Bucureștiului. Cei doi, maestrul Gabriel Căciulă, care a studiat cultura japoneză timp de peste 20 de ani, și o tânără, își salută gazda, care apare discret de după panou. Oaspeții se descalță și, când intră în spațiul dedicat ceremonialului, merg în așa fel încât picioarele lor să părăsească rar solul și se înclină în fața singurelor elemente de decor – un tablou cu un text caligrafic și o floare -, dar și în fața ansamblului minimalist ce va fi folosit pentru prepararea ceaiului.
Cu gesturi calme și lente, în genunchi, Michiko Nojiri pregătește ceaiul, ștergând, din când, în mod ritualic, obiectele folosite cu o bucată de material, așezată la brâul kimonoului. Când primesc ceaiul verde închis și concentrat, oaspeții, așezați tot în genunchi, au schimburi de replici minime cu gazda, traduse politicos în limba engleză. „Sper că nu este prea fierbinte”, spune Michiko Nojiri, aplecându-se ușor în față. „Nu, nu, e foarte bine”, îi răspunde tânăra invitată. „Ceremonia ceaiului nu este prezentată ca ceva exotic, ci vrem să vă arătăm cum oferim o cană de ceai unui oaspete, cu calm”, spune Michiko Nojiri, care este director al Åžcolii Urasenke Europa, fi-liala din Roma. Cel care o ajută să explice ritualul servirii ceaiului este Gabriel Căciulă.
