Viața noastră ar fi practic de neconceput în lipsa alimentelor preparate. Acesta este unul dintre lucrurile de bază care ne deosebește de oamenii primitivi și de celelalte specii de pe Pământ. Dorința de a obține produse care să se remarce prin gust și savoare a apărut foarte recent. Astăzi nu mai este nicio taină: mâncarea gătită ne ajută să digerăm fără să risipim o cantitate foarte mare de energie. Gătirea cu ajutorul focului frăgezește fibrele de celuloză și carnea crudă, pe care dinții și sucurile participante la digestie nu le-ar putea „mărunți”.
Toate bune până când nutriționiștii aduc vorba despre valoarea nutritivă a alimentelor preparate și nepreparate. Cât de frecvent auziți faptul că procesul de gătire distruge vitaminele și mineralele? Este o opinie generalizată, care nu se ade-verește însă în toate situațiile. Mâncarea gătită ar putea fi uneori mai săracă în nutrienți doar pentru că nu avem simțul răspunderii față de noi înșine. De exemplu, nu este nevoie să prăjim ceapa în ulei până sfârâie la propriu și își schimbă culoarea, este suficient dacă o călim puțin.
Pe de altă parte, temperatura crescută nu are un impact pozitiv asupra valorii nutritive a alimentelor în ge-neral. Prăjelile sunt adevărate rezervoare de radicali liberi, prin prisma uleiului care atinge temperaturi însemnate.
Un studiu efectuat de University of Arkansas a indicat însă că în cazul morcovului, lucrurile stau pe dos: acesta capătă mai multe calități prin gătire decât în stare proaspătă. Åži spre bucuria noastră, a tuturor, el nu ar fi singurul. Potrivit unui alt raport din anul 2008, consemnat în Journal of Agriculture and Food Chemistry, prin fierbere, antioxidanții ar putea fi mai bine conservați și mai activi în morcovii, spanacul, varza, conopida și ciupercile gătite.
Concluzionând, mâncarea gătită poate fi la rându-i nutritivă întocmai ca elementele constituente, dacă se are în vedere evitarea prăjelilor în favoarea unor metode mai ecologice de preparare (aburire, fierbere).
