Turismul românesc este în continuare în agonie din cauza barierelor puse investitorilor străini, ceea ce a dus la un patronat de slabă calitate și, indirect, un personal nepregătit, a lipsei infrastructurii de transport și a unui marketing precar, apreciază analiștii economici. „Toată lumea vorbește de lipsa infrastructurii fizice și nimeni de infrastructura umană. În străinătate, în turism lucrează cel mai bine plătiți angajați după cei din sistemul bancar. Ai noștri patroni nu-și trimit oamenii să învețe limbi străine pe motiv că a doua zi vor pleca în Spania sau Italia. Dacă facem turism cu oameni nepregătiți, nici nu ne putem aștepta la rezultate”, a declarat economistul-șef al BNR, Valentin Lazea.
Economsitul-șef al Bancpost, Dan Bucșa, vede starea deplorabilă a turismului românesc ca o consecință a politicii de a opri intrarea marilor investitori pe această piață, ceea ce a permis promovarea unor antreprenori locali nepricepuți, selectați pe alte criterii decât cele de performanță. „Cred că principala cauză din turism este costul intrării. De fapt, noi nu i-am invitat niciodată pe străini să investească aici. Investițiile sunt ato-mizate și de proastă calitate. Diferența de calitate este foarte mare”, a spus Bucșa.
Analiștii au relevat că evoluția turismului a fost descendentă în ultimii ani, în ciuda unor declarații care indicau ieșirea din criză a acestui sector. „În timpul crizei, balanța serviciilor, deși anterior excedentară, în momentul de față a ajuns deficitară, în principal în zona de turism. Dacă anterior turismul aducea totuși câteva sute de milioane, acum aduce deficit. Adică românii se duc mai mult în străinătate decât vin străinii în Romania. Spune multe lucruri. Bulgarii au privatizat cu nemții, noi ce am ales? (…) Mai e și problema infrastructurii. Cum să faci turism când în locurile pe care le promovăm nu poți ajunge pe șosele?”, a spus Ionuț Dumitru, președintele Asociației Ana-liștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
Problema infrastructurii a fost ridicată și de economistul-șef al RBS, Cătălina Molnar, care a insistat că lipsa căilor de acces, dar și starea precară a drumurilor reprezintă un impediment atât pentru turism, cât și pentru celelalte servicii, cum ar fi transporturile. „La noi totul e segmentat, avem o segmentare majoră și în turism, și în agricultură. De unul singur este destul de greu. Statul ar trebui să aibă un aport destul de mare. Nu sunt de acord cu afirmația că turismul se poate face și cu avionul, nu cred că este adevărat. Mai ales în zonele în care turiștii ar fi atrași. Trebuie infrastructură, care ne va ajuta și în zona de transporturi”, a explicat Molnar.
În ceea ce privește comparația cu Bulgaria, economistul-șef al BCR, Lucian Anghel, care a prezentat recent și un raport privind turismul românesc, a explicat diferențele uriașe care pun țara vecină într-o poziție net favorabilă.
„Ne-a uimit Bulgaria, o țară mult mai mică. A încasat net din turism 7 miliarde de euro în ultimii cinci ani. În 2010 au avut 1,5-1,6 miliarde euro. Noi am avut deficit și în 2010, și pe medie în ultimii cinci ani. În Bulgaria, două treimi din turiștii străini se duc la mare. Am analizat și vremea. Diferența dintre Varna și Constanța e de sub un grad Celsius, iar în Varna plouă mai mult. Diferența este și la investiții străine, de trei ori mai mari în stoc decât în România”, a spus Anghel.
El a arătat că în Bulgaria investițiile străine pe cap de locuitor sunt de șapte ori mai mari în turism decât în România, raport care se păstrează și la nivelul intrărilor nete. Procesul investițional a dus la o profesionalizare a sistemului, iar un sfert dintre cei care lucrează în turism în Bulgaria au studii superioare. „Bulgaria s-a poziționat excepțional, cam ca Renault cu Loganul, într-o zonă în care raportul preț/calitate este impecabil”, a conchis Anghel.
