Până la 70% dintre elvețieni și jumătate dintre toți bărbații din Europa Occidentală au o legătură de rudenie cu faraonul egiptean Tutankhamon, pretind geneticieni elvețieni. Această constatare intervine după ce experți de la Centrul de genealogie a ADN-ului ((iGENEA) din Zurich au reconstruit ADN-ul prelevat din rămășițele mumificate ale conducătorului egiptean și l-au comparat cu cel al bărbaților europeni din zilele noastre. Astfel, faraonul egiptean și o bună parte din segmentul masculin al populației din Elveția au haplogrupul comun R1b1a2, ceea ce relevă un strămoș comun, care a trăit cu aproximativ 9500 ani în urmă în Caucaz. Aproximativ 70% dintre bărbații spanioli și britanici, precum și 60% dintre cei francezi aparțin de asemenea grupului genetic al faraonului care a condus Egiptul cu mai bine de 3.000 de ani în urmă. Semnificativ este faptul că la egiptenii moderni acest haplogrup este mai mic de 1 la sută, remarcă Roman Scholtz, director al Centrului de iGENEA.
S-ar putea ca această descoperire să nu constituie chiar un motiv de bucurie pentru europeni, știindu-se că Tutankhamon avea o stare de sănătate precară. Se spune că ar fi suferit de buza cleft, picior strâmb și anemie și ar fi avut, de asemenea, și malocluzie. Faraonul s-a născut dintr-o căsătorie între rude și a murit la 19 ani.
Una din legende evocă un presupus ‘blestem al lui Tutankhamon’. Lordul Carnarvon , finanțatorul expediției lui Howard Carter și cel care în 1922 a descoperit mormântul lui Tutankhamon în Egipt, a murit la 7 săptămâni după deschiderea oficială a sicriului sigilat. Odată cu el a murit și câinele lui, iar canarul i-a fost înghițit mai înainte de o cobră. Cu două săptămâni înainte de decesul lui Carnarvon, scrii-toarea engleză Marie Corelli avertizase asupra unor ‘consecințe teribile’ pentru oricine care intră în mormântul sigilat.
