Canalul Siret-Bărăgan, una dintre investițiile susținute de președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan, ar putea deveni realitate. După ce ani de zile au tergiversat proiectele promovate de guvernul PSD, a fost nevoie de o criză economică pentru ca pedeliștii să recunoască importanța canalului început înainte de 1989. Canalul Siret-Bărgan este mai important pentru România decât o autostradă, pentru că oferă durabilitate producției agricole, a declarat, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără, într-o conferință pe teme de agricultură.
Canalul Siret-Bărăgan face parte dintr-un proiect mai amplu care include și amenajările hidrotehnice de la râul Siret. Lucrările la această investiție demarată înainte de 1989 au fost tergiversate în ultimii ani din cauza lipsei fondurilor. Anul trecut, președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan, anunța că în urma demersurilor făcute către Guvernul României, s-au alocat peste 8 mi-lioane de lei, respectiv 89 miliarde lei vechi. „Repetatele demersuri pe care le-am făcut la Guvern s-au materia-lizat și, anul acesta, s-au alocat fonduri de 89 de miliarde lei vechi”, a afirmat președintele Marian Oprișan.
Åžeful administrației județene sublinia importanța acestui canal atât pentru agricultura din Vrancea, cât și pentru reducerea riscului producerii de inundații în lunca Siretului. Un calcul făcut de proiectanți arată că cel mai important beneficiu al canalului va fi irigarea a aproximativ 700.000 de hectare de teren agricol, din județele Buzău, Brăila, Vrancea, Ialomița și Călărași. Canalul va reduce simțitor costurile cu energie electrică folosită la irigații și va face posibilă aducerea apei pe terenuri neirigate în prezent.
Canalul reprezintă o investiție de mare amploare, estimată la circa 3,4 miliarde de euro pentru 190 de kilometri, evaluări făcute încă din 2003 și care includ și sistemele de irigații. Doar realizarea canalului implică costuri de aproape 802 milioane de euro, iar sistemele de irigații alte 2,8 miliarde euro.
Tabără vrea să pună în aplicare proiectul inițiat de PSD
Importanța Canalului Siret-Bărăgan a fost subliniată, într-o conferință pe teme de agricultură, de actualul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără. A fost nevoie de o criză economică și de explozia prețurilor la alimente pentru ca actualii guvernanți să înțeleagă ceea ce guvernul PSD pro-punea acum 8 ani. Canalul Siret-Bărgan este mai important pentru România decât o autostradă, pentru că oferă durabilitate producției agricole, a declarat, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără, într-o conferință pe teme de agricultură.
„Un astfel de obiectiv este mai important decât o autostradă deoarece îmi dă durabilitate într-un sector vital pentru România, acela al producției agricole, și nu într-unul care îmi dă 10 tone la hectar pe un an și două tone în anul următor, ci îmi asigură opt tone la hectar în fiecare an, indiferent decât de senin este cerul. Formidabilul canal Siret-Bărăgan este doar o secvență din ceea ce va trebui să facă România în următorii 100 de ani, nu spun 10 pentru că nu este fezabil”, a afirmat ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără. Acesta a precizat că investiția se poate face ori în parteneriat public-privat, ori pe surse bugetare.
350 milioane euro pentru 50 kilometri de canal
Proiectul canalului Siret-Bărăgan fost aprobat încă din anul 1986, iar în anul 1987 a început execuția primului tronson de canal aferent etapei I-a, în lungime de 50 km. Acest tronson este amplasat pe teritoriul județului Vrancea, asigurând apa pentru irigarea unei suprafețe de 154.283 hectare. Tronsonul II, aferent etapei a II -a, pe o lungime de 140 km, amplasat pe teritoriul județelor Vrancea, Brăila, Buzău și Ialomița, urma să fie aprobat ulterior. Până în prezent au fost construiți 11 kilometri, iar pentru finalizarea a 50 de kilometri sunt necesare fonduri de aproximativ 350 milioane euro.
Irigarea celor 700.000 de hectare de teren agricol ar putea aduce creșterea recoltelor de grâu sau porumb cu 330.000 de tone, respectiv 513.000 de tone pe lângă creșteri și pentru recoltele de floarea soarelui, furaje, fructe sau struguri. Echivalentul în bani al acestor sporuri de producție s-ar putea ridica la 120 de mi-lioane de euro, la prețurile actuale pe piețele internaționale, potrivit MADR. Cu ajutorul acestui proiect România s-ar putea transforma în exportator de produse agro-alimentare, însă având în vedere creșterea va-lorică anuală a producției agricole cu 120 de milioane de euro acest lucru este puțin probabil. Anul trecut România a înregistrat un deficit comercial de circa 700 milioane de euro pentru produsele agro-alimentare, exporturile ridicându-se puțin peste 3 miliarde de euro în timp ce importurile au avut o valoare de circa 3,7 miliarde de euro.
