După o lungă așteptare, în care ne-am înfruptat din poame exotice ori alte fructe autohtone achiziționate din comerț, iată că a sosit și rândul cireșelor să facă parte din dieta noastră zilnică.
Cireșii împovărați din livada bunicilor sau întâlniți în cale sunt o adevărată ispită, atât pentru cei mari, cât mai ales pentru cei mici. Pledoaria pentru consumul de cireșe vizează uneori doar calitățile gustative și terapeutice ale fructelor, scăpându-se din vedere elemente la fel sau poate chiar mai importante.
Anul acesta nu vă grăbiți să aruncați sâmburii și codițele de la cireșe fiindcă oricât de neînsemnate vi s-ar părea, ele pot aduce sănătate multora dintre noi.
Pentru a beneficia de nutrienții lor nu trebuie să le consumați ca atare, ci este suficient să le întrebuințați în ceaiuri.
Codițele de cireșe vor fi puse la uscat pe o coală de hârtie într-o cameră bine aerisită, fierite de razele directe ale soarelui. Câteva zile mai târziu, după ce constatați că acest lucru s-a întâmplat, puneți-le în săculeți de pânză.
Cozile de cireșe conțin săruri de potasiu, tanin, uleiuri volatile, saponine și flavonoide, fapt pentru care ceaiul are o excelentă acțiune antiinflamatorie și diuretică. Administrare: 1-2 lingurițe se adaugă la 200 ml apă fierbinte, se lasă acoperit 10 – 15 minute, după care se filtrează. Se beau trei ceaiuri pe zi cu 1/2 oră înaintea meselor principale.
Ceaiul din codițe de cireșe este un agent curativ excepțional în afecțiuni precum sunt: bolile căilor urinare, bolile cardiace, artritism, arteroscleroză, celulită, colici renale și altele.
Sâmburii de cireșe, sau mai exact miejii acestora, sunt recunoscuți pentru calitatea de a trata viermii intestinali. Pentru aceasta, se pun într-un vas cu oțet de vin aproximativ 40-50 mieji, lăsându-se două zile ca să se umfle și să absoarbă nutrienți.
Mâncați 2-3 mieji de 4-5 ori pe zi timp de 2 săptămâni, apoi luați o pauză de o săptămână și repetați încă o dată tratamentul.
