Legea zilierilor nu îi ajută pe țăranii care au nevoie de oameni la muncile agricole și înseamnă doar un impozit de 16% pentru vrâncenii care lucrează ocazional. Agricultura rămâne la coada preocupărilor actualilor guvernanți portocalii care preferă să mănânce legume și fructe din import decât să îi ajute pe țăranii români. Ultimul exemplu este legea zilierilor care nu aduce nici o derogare pentru țăranii care dețin majoritatea suprafețelor din agricultura vrânceană. Indiferent că este persoană fizică autorizată, asociație familială sau simplu producător agricol, țăranul vrâncean nu poate angaja zilieri deoarece legea 52 din 2011 prevede că beneficiari ai acestor activități ocazionale sunt doar persoanele juridice. Altfel spus, doar firmele care oricum trebuiau să înregistreze în contabilitate munca zilierilor pot angaja asemenea persoane și le vor plăti un impozit de 16%.
Până acum doar doi angajatori din Vrancea au anunțat Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) despre intenția de a angaja zilieri. Aceasta pentru că nu a fost tipărit Registrul de evidență a zilie-rilor și de plată a acestora de către Imprimeria Națională. Mai mult, conducerea ITM, cea care ar trebui să distribuie aceste registre, nu știe când vor fi aduse și nici cât vor costa.
Conform legii, zilierul trebuie să fie plătit pentru minim 7 ore de muncă. Tariful „nu poate fi mai mic de 2 lei/oră și nici mai mare de 10 lei/oră”. „Virarea la bugetul de stat a impozitului calculat și reținut de fiecare beneficiar de lucrări se va efectua până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri”, se arată într-un comunicat al Direcției Generale a Finanțelor Publice.
