Hainele părintelui Macarie Beșliu, fostul stareț de la Mănăstirea Poiana Mărului, au fost aruncate la gunoi, susțin enoriașii. Zilele trecute, aceștia au vizitat mănăstirea pentru a vedea ce se mai întâmplă pe acolo. Au fost uimiți când au găsit în fața chiliei în care a locuit părintele, un maldăr de haine și alte bunuri de uz gospodăresc, care i-au aparținut acestuia.
Deranjați de situație, oamenii au cerut explicații celor două maici și părintelui Dionisie, trimiși să locuiască în chiliile de la Poiana Mărului de reprezentanții Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei. „Am mers la mă-năstire să vedem ce se mai întâmplă acolo. Când am ajuns, am rămas fără cuvinte. În fața chiliei unde stătea părintele Macarie, era o grămadă cu tot felul de lucruri ce i-au aparținut acestuia. Printre hainele mai vechi și bunuri gospodărești, am văzut și haine noi ale părintelui. L-am întrebat pe părintele de acolo, adus de Episcopie, și pe cele două maici de ce le-au aruncat la gunoi. Ne-au spus că nu este treaba noastră și că oricum nu au făcut altceva decât să facă curățenie. Cei trimiși acolo, nu fac altceva decât să-și bată joc de ce s-a făcut la mănăstire și de munca acelor oameni”, a spus unul dintre enoriași.
Enoriașii care vor ca Poiana Mărului să rămână mănăstire de călugări, spun că cele două măicuțe au fost aduse pe furiș, îmbrăcate în civil. La câteva zile după ce au fost aduse, acestea au îmbrăcat straiele călugărești: „Cei de la Episcopie lucrează pe furiș. Au adus cele două maici îmbrăcate în civil și apoi, după două zile, acestea și-au pus straiele călugărești. Femeile care au venit la slujbă la mănăstire au început să se roage și să plângă în biserică, atunci când au văzut portretul părintelui Macarie. Oamenii nu vor altceva decât ca la Poiana Mărului să rămână mănăstire de călugări și să nu fie călcat în picioare testamentul lui Vasile Cel Mare”.
Începe războiul
Grupul de susținători ai călugărului Macarie spune că în urmă cu ceva timp a fost chemat la Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei pentru a cădea la pace, înțelegere care nu a fost însă respectată de preoți. În aceste condiții, credincioșii amenință cu noi proteste, dar de data aceasta de mai mare amploare. „Am fost cu alți oameni la Episcopie. Am făcut o înțelegere cu cei de acolo, în sensul că noi ne luăm angajamentul să nu mai facem niciun fel de protest la sfințirile de bi-serici din cele două județe, lucru care s-a și întâmplat, iar ei au promis că nu vor aduce maici la Poiana Mărului. Au fost aduse maici și deja au încălcat promisiunea. Nu vom lăsa lucrurile așa și vom începe din nou protestele. Dacă până acum am fost oameni civilizați, de acum încolo va începe adevăratul război. Noi dăm banii, de la noi se cerșesc de fiecare dată fonduri, ne-am săturat de umilință, iar de data aceasta noi vom avea multe lucruri de spus. Avem deja peste 2.000 de semnături strânse și vom continua să adunăm cât mai multe”, a spus un credincios de la Nereju.
În replică purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei, Adrian Ionescu, spune că la Mănăstirea Poiana Mărului nu se face altceva decât să se pună în aplicare hotărârea Sinodului Metropolitan. Potrivit acestuia, la Poiana Mărului au fost aduse două călugărițe, urmând să fie desemnată și maica stareță. Cât privește hainele și alte bunuri ale lui Macarie, Adrian Ionescu a spus că atât fostul stareț ,cât și călugării și-au luat toate bunurile, când au plecat la Schitul de la Muntioru. „Au fost aduse măicuțe acolo, în felul acesta aplicându-se decizia Si-nodului Metropolitan. Tot ce au avut călugării și fostul stareț au luat cu ei la schi-tul Muntioru, nu a mai rămas nimic din ce au considerat ei că le-ar fi de folos. Schitul Muntioru nu este subordonat Mănăstirii Poiana Mărului, ci direct Protopopiatului Focșani II. Arhiepiscopia nu a făcut niciun fel de înțelegere cu grupul de susținători, ci le-a explicat foarte clar care sunt atribuțiunile noastre”, a spus Adrian Ionescu.
Mănăstirea Poiana Mărului, din comuna Jitia, a rămas fără starețul Macarie Beșliu, care a fost exilat la Schitul Muntioru din Vintileasca. Decizia a fost luată de Episcopia Buzăului și Vrancei.
