Mica reformă în justiție aduce nemulțumire în rândul judecătorilor în privința termenelor scurte acordate în soluționarea dosarelor. În timp ce judecătorii sunt puțini, iar sălile de judecată sunt insuficiente, aplicarea noilor reguli devine aproape imposibilă. Proiectul de lege are și părți bune, pe care magistrații le văd și le recunosc.
Proiectul de lege numit „Mica Reformă în Justiție”, abia adoptat, este parțial văzut cu ochi buni de justițiari. Atât judecătorii cât și procurorii vrânceni sunt de acord că ar fi trebuit să se facă o evaluare a resurselor umane din justiție și că acest proiect va fi greu de aplicat. „Mica Reformă în Justiție” presupune scurtarea duratei proceselor, dar și micșorarea costurilor justiției. „Proiectul, cu câteva excepții notabile, repre-zintă un simplu exercițiu in-telectual și de imaginație al inițiatorului, Ministerul Justiției. În lipsa unui studiu de impact riguros și al identificării costurilor pentru implementarea acestor măsuri există mult prea mici speranțe ca aceste modificări să aducă beneficii concrete celor ce apelează la justiție. Exemplul tipic este cel legat de acordarea termenelor de pe o zi pe alta. Atât timp cât numărul dosarelor rămâne același, numărul sălilor de judecată și al judecătorilor înșiși același, prevederea rămâne inaplicabilă în activitatea de zi cu zi”, este de părere judecătorul Adrian Toni Neacșu, președintele Tribunalului Vrancea. Magistratul susține că fixarea unor termene scurte, chiar de la o zi la alta, este împiedicată de situația materială a instanțelor, de numărul insuficient al sălilor de judecată și de supraîncărcarea cu dosare. „Cum aceste limitări au rămas aceleași, facultatea oferită expres judecătorului de a da dosarele de pe o zi pe alta este pură retorică. Riscul major este dat de crearea unui orizont de așteptare eronat pentru cetățeni. Acestora li s-a comunicat, prin canalele media, că imediat după intrarea în vigoare a acestor modificări, procesele se vor scurta radical și că vor beneficia de judecăți «ca în filme». Este complet greșit, iar cetățenii trebuie să înțeleagă că problemele fundamentale ale sistemului judiciar nu sunt cele care țin de lipsa unor reglementări procedurale ci de subdimensionarea lui, supraîncărcarea dramatică cu dosare și lipsa mijloacelor materiale elementare pentru funcționarea curentă. Proiectul are și dispoziții care anticipează viitoare reglementări de fond pozitive, în special în materie penală. Totodată s-a ratat momentul promovării unor modificări majore care ar fi adus schimbări calitative imediate pentru justiție și justițiabili, cum ar fi introducerea unui mecanism legal de unificare obligatorie a jurisprudenței prin intermediul Înaltei Curți de Casație și Justiție sau introducerea obligației apelării la instituția medierii, anterior sesizării instanței de judecată”, a concluzionat judecătorul.
În privința termenelor scurte și a resurselor umane și materiale din instanțele din Vrancea, majoritatea magistraților spune că nu sunt condiții. „Nu avem judecători. Nu avem săli necesare și lucrăm în doi timpi. Avem foarte multe complete de judecată. Câte săli ne-ar trebui ca să dăm termene atât de scurte? Nu se poate realiza asta în condițiile actuale, doar dacă s-ar mări numărul de judecători, infrastructura și chiar numărul de grefieri ar trebui mărit. Judecătorii sunt și așa aglomerați, având în medie 50 de dosare la fiecare ședință de judecată. Dacă s-ar intra la două zile, numărul dosarelor s-ar dubla”, a precizat judecătorul Andreea Pascaru, purtătorul de cuvânt al Judecătoriei Focșani.
Una caldă, una rece
Justițiarii văd însă cu ochi buni unele prevederi care vor reglementa extinderea medierii, care este o alternativă de soluționare a litigiilor, mai ales în cauzele co-merciale și de divorț. „Dacă procedura medierii ar lua amploare, ar duce la scăderea numărului de dosare de pe rolul instanțelor. Medierea aduce ca avantaj și costuri mai reduse și ar menține relațiile cordiale între părți”, a mai spus judecătorul Andreea Pascaru.
Deși puțin cunoscută și prea puțin apelată de către justițiabili, medierea poate reduce costurile pe care le implică judecata în sine, timpul și chiar ar putea debloca instanțele de valul de dosare care le sufocă. Mediatorul este persoana care găsește calea de mijloc într-un litigiu pentru ca fiecare dintre părți să fie mulțumită. O altă noutate pe care „Mica reformă în justiție” o aduce, este recunoașterea vinovăției în cauzele penale, care i-ar absolvi pe inculpați de o treime din pedeapsă sau un sfert din amendă. „În acest fel, cauza se judecă în baza probelor pe care inculpatul le recunoaște de la urmărirea penală și este posibil chiar de la primul termen judecătorul să dea o soluție”, ne-a spus Ion Lefter, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea. Un alt lucru de avantaj pentru cei care înfăptuiesc actul de justiție, ar fi mandatul de aducere, care va pus în executare prin constrângere. „Fie că e martor, fie că e învinuit, va fi adus prin constrângere. Un avantaj pentru noi este și posibilitatea de a trimite în judecată în lipsă sau la refuzul prezentării materialului de urmărire penală. Până acum te chinuiai să-i aduci, se sustrăgeau, se ascundeau”, a spus Ion Lefter, care a adăugat că, în gene-ral, e bun proiectul, dar că ar fi mai trebuit aprofundat și se va vedea în timp care este eficiența lui.
Plângeri contravenționale soluționate numai pe fond
O altă chestiune care ridică controverse este cea legată de șoferii care contestă contravențiile în instanță și care nu vor mai avea decât calea judecătoriei, proiectul de lege prevăzând că pentru acest tip de cauze va fi eliminată calea recursului. „Aici e o chestiune de drept internațional. Acolo se prevede că la orice soluție dată de instanță, persoana trebuie să aibă cale de atac și nu știu cum se va soluționa chestiunea asta de princi-piu”, este de părere prim-procurorul Lefter. Judecătorul Andreea Pascaru susține că în momentul în care soluția dată în fond este verificată în recurs, crește încrederea justițiabililor în actul de justiție. „Ca judecător de fond, prefer să îmi fie verificată hotărârea de o instanță de control judiciar compusă din trei judecători. În acest fel, se asigură încrederea justițiabilului în actul de justiție. Una e să-i fie respinsă acțiunea și menți-nută în recurs, semn care confirmă corectitudinea soluției, și alta e să-i fie soluționată în fond și atât”, a adăugat judecătoarea Pascaru. Magistratul spune că în momentul în care hotărârea de fond este verificată în recurs, sunt eliminate suspiciunile cu privire la legalitatea și temeinicia hotărârii.
Avocații sunt mai puțin atinși de aceste schimbări. „În general e bine să se scurteze termenele proceselor, dar va fi greu de aplicat. În privința recunoașterii vinovăției, aceasta trebuie coroborată cu alte mijloace de probă, iar în privința șoferilor care contestau contravențiile în instanță, era o pierdere de timp calea de atac la Tribunal, în timp ce pentru un proces important cum este partajul, să aibă numai calea recursului fără apel”, a declarat avocatul Ticu Burcă, decanul Baroului Vrancea.
Reguli noi
În proiectul de lege se prevede obligația judecătorului de a fixa termene procedurale mai scurte, chiar de la o zi la alta. Pentru a se evita lungirea proceselor, în cazurile în care se obțin amânări, a fost instituită o regulă potrivit căreia partea care a primit citația pentru un termen de judecată, are cunoștință și despre termenele de judecată ulterioare și se va prezenta de bunăvoie. Calea de atac a recursului pentru plângerile contravenționale a fost eliminată, iar în cazul unor infracțiuni de gravitate redusă, împăcarea părților înlătură răspunderea penală. Un fapt apreciat de judecători este extinderea procedurii medierii în cauzele comerciale și de divorț. Infractorii care își vor recunoaște vinovăția vor fi „iertați” de o treime de pedeapsă sau de un sfert din amendă. Mica reformă aduce și o noutate în pri-vința executărilor silite, care nu vor mai putea fi făcute pe timp de iarnă, respectiv din noiembrie și până în martie.
Rămâne de văzut cum se vor putea implementa toate aceste reglementări, în condițiile în care instanțele înregistrează deficit de judecători, iar sălile de judecată sunt insuficiente.
