Liceenii vrânceni cad, din ce în ce mai des, în plasa substanțelor stupefiante. De cele mai multe ori, părinții nu le acordă atenția cuvenită sau pur și simplu îi abandonează și pleacă la muncă în străinătate. În aceste cazuri, copiii sunt aruncați în brațele unui anturaj „bolnav”. Este nevoie de voință și de motivație pentru a reveni pe drumul cel bun, spun psihologii .
Mircea B., unul dintre băieții reținuți pentru trafic de droguri de risc, în urma flagrantului de săptămâna trecută, este elev în clasa a X-a la Colegiul Tehnic „Valeriu D. Cotea”, din Focșani. Avea 147 de absențe de la ore, numai în semestrul al II-lea al anului școlar 2009-2010. Părinții, prea ocupați pentru obținerea custodiei asupra copilului, au uitat pro-babil tocmai ce era mai important: să-i dea atenție. La ședințele școlare, tatăl lui Mircea era cel care venea să vorbească cu diriginta, mama fiind plecată în străinătate. „La ședințele cu părinții, tatăl său a participat o singură dată. Ultima oară a venit sora lui, în calitate de tutore. Niciodată nu a creat probleme în școală, era un băiat săritor și chiar făcea acte de caritate. Este un tip sufletist”, ne-a spus profesorul Florin Iamandei, directorul Colegiului. Având un număr mare de absențe, respectiv 53 pe primul semestru și 147 pe cel de-al doilea, a fost trimis la psihologul școlar. Directorul liceului spune că băiatul ar fi refuzat, motivând că este coadă și că nu vrea să aștepte. „Îmi pare rău că a luat-o pe calea asta. Sper să nu fi influențat și pe alții”, a precizat Florin Iamandei. Mediile școlare nu sunt mari, dar nu este corigent la nicio materie.
Procurorii atrag atenția asupra situațiilor în care părinții pleacă în străinătate, iar copiii rămân nesupravegheați. Cine să le mai observe nevoia de atenție și afectivitate, cine să le asculte bucuriile sau durerile? Anturajul și prietenii, de cele mai multe ori nepotriviți și cu activități dubioase, îi așteaptă cu brațele deschise. „În general, consumatorii sau cei care încearcă să vândă sunt tineri, ai căror părinți sunt plecați în străinătate sau persoane reîntoarse de la munca din afară”, a spus Gheorghe Stanciu, procurorul șef al Biroului Teritorial Vrancea al DIICOT.
Joi, la Curtea de Apel Galați s-a judecat recursul împotriva arestării preventive a lui Mircea B., Diana S., Emilian C. și Cristi T.. Magistrații gălățeni au decis că tinerii trebuie să rămână în arest și au respins ca nefondate recursurile. Toți sunt tineri, cu vârste cuprinse între 17 și 22 de ani, care și-au stricat viitorul. Învinuiții erau filați de mai multă vreme, investigatorul sub acoperire cumpărând în mai multe rânduri hașiș de la ei. În urmă cu două săptămâni, și o studentă la jurnalism, originară din Râmnicu Sărat, a căzut în plasa procurorilor DIICOT Vrancea după ce, împreună cu alți doi bărbați din Slobozia Bradului, au fost prinși în timp ce vindeau rezină de canabis. Geanina V., Ionel C. și Ionel I. vor fi trimiși în judecată în următoarele zile. Miercurea trecută, procurorii le-au prezentat deja materialul de urmărire penală. În ultimii ani procurorii DIICOT au confiscat de la traficanți circa 500 de grame de hașiș, canabis și chiar cocaină.
Ascunzătoare în umbra „viselor”
Psihologii școlari spun că a crescut îngrijorător numărul situațiilor de consum de droguri în rândul tinerilor și, dacă în anii trecuți erau mai expuși cei din marile orașe, acum traficanții și-au croit drum și prin orașe mai mici, cum este Focșaniul. Probabil, spun ei, nu sunt ocolite nici localitățile mai mici. „Ca psiholog, discut uneori și cu elevi adolescenți, care-mi confirmă că au cunoștință despre consumul de astfel de substanțe printre cei de aceeași vârstă, însă, până acum, nu mi-a mărturisit niciunul ca ar fi consumat chiar el, personal, cu bună știință. Am cunoscut, totuși, în urmă cu câțiva ani, o elevă care mi-a povestit că a băut, la invitația unor prieteni, ceva ce părea a fi vin, după care s-a trezit la spital și a bănuit că a fost vorba despre o asemenea substanță. Un alt tânăr, în vârstă de 20 ani, care traversa o perioadă mai dificilă din viața lui, mi-a spus că a luat droguri pentru a se simți mai bine, însă acestea, paradoxal, îl făceau să plângă, fapt pentru care a renunțat să mai ia”, a precizat Margareta Modrea, psiholog școlar din cadrul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Vrancea.
Ceea ce îi îngrijorează până și pe specialiști este reacția părinților în astfel de cazuri. Aceștia preferă să ascundă comportamentul copiilor, din teama de a nu fi blamați social sau din dorința de a-și salva statutul social. „Am aflat de la un cadru me-dical dintr-un mare spital din țară, că sunt părinți care, atunci când ajung în situația de a-și aduce copilul pentru a primi îngrijiri medicale în urma consumului de droguri, insistă ca toată situația să fie trecută sub tăcere”, a adăugat psihologul Modrea. În cele mai multe dintre cazuri, curiozitatea și credința naivă că nu vor ajunge la dependență îi împing pe tineri la consumul unor astfel de substanțe. Åži grupul sau anturajul din care face parte adolescentul poate crea o presiune, care l-ar putea corupe. Specialiștii în psihologie mai spun că sunt însă situații în care imaginea negativă pe care o are față de sine sau confruntarea cu probleme școlare, familiale, de cuplu sau de relaționare sunt factori determinanți ai consumului de droguri.
Semnele tragediei
Înainte de a apela la astfel de soluții pentru problemele lor sau chiar după ce au apucat deja pe căi greșite, adolescenții transmit semnale care nu ar trebui ignorate de părinți sau de cei apropiați. Astfel, orice schimbare bruscă de comportament față de o perioadă anterioară sau trecerea de la o stare afectivă la alta, poate da de gândit părinților. Sporirea agresi-vității fără motiv, pierderea poftei de mâncare chiar și pentru alimentele preferate, pierderea interesului pentru școală și pentru activitățile prefe-rate sunt semne ale celor care au pătruns pe teritoriul „viselor”. Cumpărătorii de substanțe stupefiante au deseori probleme financiare și pentru procurarea unor noi doze, preferă să fure de acasă bani sau bunuri. De asemenea, izolarea, somnolența, deprimarea și iritabilitatea sau problemele legate de școală sunt semne clare ale unor probleme care pot fi soluționate cu sprijinul familiei sau al psihologului. Chiar dacă în școli sunt psihologi cărora elevii pot să le mărturisească problemele lor, puțini elevi preferă să-și spună păsurile unui specialist. „Cred că psihologii pot face mai mult în ceea ce privește subiectul consumului de droguri. Din păcate, rolul lor este încă puțin cunoscut sau eronat înțeles, persistând confuzia între psiholog și psihiatru. Întrucât consumul de droguri se instalează, practic întotdeauna, pe un fond de vulnerabilitate psihică, ar fi fost foarte necesară și eficientă intervenția psihologului de familie – funcție pentru instituirea căreia știu că se zbate de câțiva ani un profesor universitar, psiholog din Iași, fără însă a obține audiență din partea autorităților”, a mai afirmat Margareta Modrea.
Să luăm exemplu de la cei „mari”
Cum și adulții cad victime, fiind prinși de tentaculele întunecate ale mafiei drogurilor, specialiștii vin cu sfaturi utile și chiar dau exemple de destine furate prea devreme de mirajul „viselor”, cum ar fi Marilyn Monroe, Elvis Presley, Jim Morrison, Michael Jackson. „Tinerii pot reflecta și învăța mult din experiențele de viață ale unor asemenea celebrități. Ar merita să vizioneze, de exemplu, filmul artistic «Ray», despre viața cântărețului Ray Charles care a reușit, printr-un efort impresionant, să renunțe la droguri”, concluzionează, psihologul Modrea.
Åži dacă exemplele străine nu și-au găsit calea spre mintea încăpățânată de licărul plăcerii diabolice, supravegherea călduroasă a părinților ar reuși, poate, să înlocuiască tentația drogului cu liniștea unei familii.
