Consiliul Județean Vrancea a semnat contractul de finanțare la proiectele privind împădurirea unor terenuri degradate. Finanțarea va fi asigurată în cadrul „Programului de îmbunătățire a calității mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate”. Valoarea totală a celor trei proiecte, care vor fi derulate în localitățile Ciorăști, Măicănești și Panciu, este de 5,1 milioane de lei, din care valoarea eligibilă este de 4,1 milioane de lei. Vor fi împădurite aproximativ 274 hectare de terenuri agricole degradate. Din acestea, 91,51 hectare se află pe teritoriul comunei Ciorăști, 102 hectare pe raza localității Măicănești și aproximativ 82 de hectare de terenuri agricole degradate pe raza orașului Panciu.
Consiliul Județean Vrancea, în calitate de coordonator al programului, a înregistrat, centralizat și depus la sediul Administrației Fondului pentru Mediu dosarele de finanțare primite din partea a trei unități administrativ-teritoriale. În conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Mediului 1090 din 13 august 2009, au fost depuse dosarele împreună cu documentația solicitată de autoritate, care cuprinde studii de fezabilitate, proiecte tehnice de executie și alte documente, conform ghidului solicitantului.
Tot la inițiativa Consiliului Județean, primarii din 32 de localități vrâncene au participat la o întâlnire despre programul de realizare a perdelelor forestiere de protecție a drumurilor naționale. Studiul de fezabilitate realizat de specialiștii Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice arată că pot fi realizate asemenea perdele forestiere pe o suprafață de 341 hectare.Avantajele înființării perdelelor de protecție forestieră au fost prezentate de vicepreședintele Consiliului Județean, Mircea Diaconu, cel care a susținut acest program înainte de 1989. La inițiativa vicepreședintelui Diaconu, în Vrancea s-au înființat peste 175 de hectare de perdele forestiere în ultimii 20 de ani. În Vrancea, după 1989, au fost realizate peste 175 hectare de perdele de protecție, cu o lungime totală de 154 kilometri. Această metodă de protecție a culturilor agricole nu a fost continuată, în mare parte din cauza fărâmițării suprafețelor prin retrocedarea terenurilor către foștii proprietari pe vechiul amplasament.
