Sute de bărbați și femei de etnie romă, îmbrăcați ca de sărbătoare, au ieșit ieri, de Ziua Morților sau Joia Verde, în cimitire, pentru a petrece în memoria celor trecuți în neființă.
Cimitirul Nordic a fost împînzit de romi, care s-au adunat nu pentru a-și plînge rudele dispărute, ci pentru a petrece în memoria acestora. Berea, vinul, tăria, carnea de porc sau de miel și multe alte bunătăți se găseau pe mesele amplasate chiar lîngă mormîntele celor dragi sau chiar pe morminte, în unele cazuri.
Atmosfera a fost plină de veselie, care a fost întreținută de cei mai mici dintre romi, care s-au zbenguit printre cruci și fustele mamelor lor.
Pentru români, tradiția romilor poate părea grotescă. Asta pentru că cimitirul nu este locul cel mai potrivit pentru petrecere. Romii spun însă despre tradiția lor că este mult mai frumoasă. Nu mănîncă și nu beau doar ei, ci îi invită la masă pe toți cei care trec pe lîngă ei, indiferent de etnie. „Așa e datina la noi, la țigani, din moși strămoși. Venim la cimitir pentru a sărbători memoria celor dragi, în cazul meu a tătălui. Dăm mîncare la toată lumea, nu contează că e român sau țigan. Poate fi și american. De Înviere și de Ziua Morților venim la rudele noastre care nu se mai află printre noi. Sîntem vreo 20 de oameni aici, mai toți fiind din Focșani, dar a venit și o rudă de la Constanța”, ne-a declarat Ionel Mihai, un tînăr de 24 de ani. Un alt rom spune că tradiția lor este mai frumoasă deoarece, de Ziua Morților, pregătirile sînt speciale. „La noi este mai frumos pentru că întreaga sărbătoare se pregătește din timp. Åži pînă la urmă de ce să îi mai jelim? De întors nu se mai întorc, așa că mai bine petrecem în cinstea lor”, a spus și Florin, de 26 de ani.
Mai mulți preoți au fost prezenți în cimitire pentru a spune cîteva rugăciuni în memoria celor trecuți în lumea drepților.
Acest obicei se pare că a luat naștere din considerente practice. Pentru că
lăutarii erau plecați în zilele Paștelui să cînte la horele și la petrecerile
românilor, aceștia nu aveau cum să petreacă Paștele împreună cu familiile
lor. Romii participă la biserică la oficierea slujbei de Înviere, însă abia în
prima joi de după Paște se reunesc și petrec după tradiția lor. Din păcate,
nimeni nu mai știe de unde vine denumirea de Joia Verde. Unii presupun
că, în acea zi, copiii de romi se îmbrăcau în frunze verzi de copac și jucau
un dans sau un joc specific. Acest obicei s-a pierdut, însă. Alții spun că au
numit-o verde pentru că verdele înseamnă speranța, un nou început, mai ales că acesta este un obicei de primăvară.
