Judecătorul Adrian Toni Neacșu, care și-a exprimat în mod explicit opțiunile politice intenționează să ocupe locul de președinte al Tribunalului Județean. Anul trecut, în calitate de magistrat, Adrian Neacșu a semnat o cerere de intervenție la Curtea Constituțională, în dosarul avînd ca obiect soluționarea sesizării de neconstituționalitate a unor prevederi din legile privind justiția, invocînd un argument de natură politică. Judecătorul Neacșu, își motiva solicitarea arătînd că adoptarea legilor justiției era necesară în perspectiva aderării la Uniunea Europeană. Astfel, el încălca Codul Deontologic și Statutul Magistraților, deoarece aderarea la UE reprezintă un țel politic, îmbrățișat de majoritatea politicienilor români. Ca magistrat, Adrian Neacșu, nu poate să-și exprime în mod oficial opțiunile politice, legea interzicîndu-i acest lucru. În acest context este pusă sub semnul întrebării chiar calitatea sa de judecător, el putînd fi oricînd contestat și recuzat, în cadrul unui proces. În vara lui 2005, Adrian Toni Neacșu încălca Codul Deontologic și Statutul Magistraților, solicitînd Curții Constituționale să respingă excepțiile de neconstituționalitate ridicate de Înalta Curte de Casație și Justiție, la legile justiției promovate de ministrul Monica Macovei. În cererea de intervenție pe care a semnat-o, judecătorul Neacșu și-a susținut demersul motivîndu-l printr-un argument de natură politică, respectiv necesitatea evitării activării clauzei de salvgardare. „Ne declarăm de acord cu modificările propuse pentru cele trei legi ale justiției -Legea 303/2004, Legea 304/2004 și legea 317/2004 – prin pachetul de legi pentru reglementarea juridică a proprietății și reforma în justiție pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului. (…) Considerăm ca fiind urgentă și necesară modificarea celor trei legi ale justiției, numai astfel asigurîndu-se realizarea unei reale reforme în justiție și evitarea activării clauzei de salvgardare. Aceasta cu atît mai mult cu cît modificările propuse de Ministerul Justiției au la bază consultarea largă a magistraților din teritoriu și amendamentele propuse de aceștia, inclusiv cu privire la aspectele considerate, în mod nefondat, neconstituționale de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Prin aceste modificări nu se aduce atingere independenței magistraților, ci se urmărește eficientizarea activității instanțelor judecătorești și a parchetelor, crearea condițiilor pentru înfăptuirea unui act de justiție de o înaltă calitate, în acord cu exigențele Uniunii Europene”, se arăta în documentul semnat de Toni Neacșu. După cum se știe activarea clauzei ar duce la amînarea integrării României în Uniunea Europeană. Judecătorul Neacșu, susținător al unui proiect politic Uniunea Europeană este concretizarea proiectului de unificare economică și politică a continetului european, care a luat ființă prin adoptarea Tratatului de la Maastricht.Tratatul asupra Uniunii Europene a marcat tranformarea Comunității Economice Europene, entitate economică, într-o uniune dispunînd de competențe politice. Așadar, Uniunuea Europeana este o entitate politică, socială și economică formata din 25 de state membre, la care Romania intenționează să adere în mod oficial la 1 ianuarie 2007. Integrarea europeană este rezultatul voinței reprezentanților partidelor politice în Parlamentul României, așa cum reiese și din Constituție, Titlul VI, articolul 148: „Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuții către instituțiile comunitare, precum și al exercitării în comun cu celelalte state membre a competențelor prevăzute de aceste tratate, se face prin lege adoptată în ședința comună a Camerei Deputaților și a Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaților și senatorilor”. Or, în situația în care să presupunem, mai mult de o treime dintre politicienii din Parlament ar refuza să voteze, aderarea României la UE nu ar mai avea loc. Arătîndu-și în mod public susținerea față de un pachet de legi promovat de un reprezentant al unui partid în vederea realizării unui proiect politic, judecătorul Neacșu a încălcat articolul 8, alineatul 1 din „Statutul Magistraților”. Potrivit acestuia, „magistrații nu se subordonează scopurilor și doctrinelor politice”. Cu alte cuvinte, prin cererea sa , magistratul Adrian Toni Neacșu a devenit părtașul acelor politicieni care doresc integrarea în UE. Ca magistrat, Adrian Neacșu avea obligația să se abțină de la comentarii de natură politică ceea ce el nu a făcut. Judecătorul Neacșu nu este prea popular în rîndul colegilor Demersul judecătorului Adrian Toni Neacșu pune sub semnul întrebării capacitatea acestuia de a-și exercita funcția cu obiectivitate și imparțialitate. Orice justițiabil, poate cere oricînd, recuzarea judecătorului Neacșu, în cadrul unui proces, punînd la îndoială soluțiile date de acesta. Oricine poate pune la îndoială soluțiile unui judecător care își exprimă opțiunea politică în mod oficial, mai ales că, potrivit ultimelor sondaje, aceasta este împărtășită de mai puțin de jumătate dintre cetățeni. Pe de altă parte, trebuie precizat că anul trecut, cererea de intervenție a judecătorului Neacșu nu s-a bucurat de o prea mare popularitate în rîndul colegilor. Deși acesta a afirmat că punctul său de vedere este împărtășit de numeroși magistrați vrînceni, doar cinci dintre ei l-au susținut. În condițiile în care în Vrancea activează peste 40 de judecători, nu putem spune decît că popularitatea judecătorului Neacșu este foarte scăzută în rîndul colegilor. De altfel, aceștia i-au contestat demersul, mai ales că Neacșu a vorbit în numele tuturor judecătorilor fără să-i consulte. Magistrații vrînceni l-au acuzat pe Adrian Neacșu că a procedat într-un mod nedemocratic, prezentîndu-și cererea de intervenție, în mod selectiv, fără să-i consulte pe toți cei în numele cărora s-a pronunțat. Adrian Toni Neacșu și-a depus candidatura și intenționează să ocupe scaunul de președinte al Tribunalului Județean. Å¢inînd cont de cele de mai sus nu putem să nu ne întrebăm, ce credibilitate ar avea ca președinte de Tribunal ținînd cont că îi este contestată capacitatea de a soluționa cauzele pe care le judecă cu imparțialitate și nu este agreat nici de ceilalți judecători.
