Hotărîrea Consiliului Județean de declanșare a privatizării la SC Drumuri și Poduri a fost declarată legală de către o a doua instanță de judecată, în speță Curtea de Apel Galați. Consiliul Județean a cîștigat recursul intentat de Prefectură împotriva soluției pronunțată de Tribunalul Vrancea, care confirma legalitatea hotărîrii de declanșare a privatizării la Drumuri și Poduri. Judecătorii și-au motivat soluția arătînd că acțiunea Prefecturii a fost ieșită din termen, tardivă. Potrivit motivării, prefectul Ion Oprea ar fi trebuit să solicite Consiliului Județean reanalizarea hotărîrii în cauză pînă la 23 iunie 2005. Astfel, acțiunea prefectului a făcută după termenului prevăzut de legea instituției prefectului. „(Acțiunea n.r.) este tardivă în raport cu alineatul 3 din articolul 26 legea 343/2004, deoarece acțiunea nu poate fi promovată fără îndeplinirea condiției prealabile și imperative de a solicita cu zece zile înainte de a se adresa instanței, reanalizarea actului emitent”, se arată în motivarea Tribunalului Vrancea. Prin soluția de ieri, Curtea de Apel a pus capăt unei crize declanșate de actuala putere, PNL-PD, în urma căreia cei care au avut de pierdut au fost cetățenii județului Vrancea. Astfel, datorită acestei situații, lucrătorii Societății de Drumuri și Poduri nu au putut interveni eficient pentru înlăturarea efectelor produse de calamitățile din această vară. Lipsiți de utilaje, care au fost vîndute de Direcția Generală a Finanțelor Publice, lucrătorii de la Drumuri și Poduri au privit neputincioși, fără să poată interveni. Criza de la Societatea de Drumuri și Poduri a fost declanșată imediat după preluarea puterii în luna decembrie 2005, de către Alianța PNL-PD. Aceștia și-au exprimat intenția de a desființa Societatea de Drumuri și Poduri, scoțîndu-i la vînzare utilajele și pregătind concedierea celor 400 de angajați. Planul a fost pus la punct de Jan Vraciu, senatorul care amenință cu desființarea ziarelor și colegii săi de Alianță chiar în primele zile ale acestui an. Pe 17 ianuarie, Direcția Generală a Finanțelor Publice a scos la vînzare, prin licitație publică, mai multe utilaje vînzîndu-le la prețuri de nimic. Astfel, o autobetonieră în stare perfectă de funcționare a fost vîndută pentru „fabuloasa” sumă de 8.925.000 lei, deși în realitate valora peste 600 de milioane de lei, iar un buldozer pentru 3,5 milioane lei. În dorința de a termina cît mai repede, Finanțele Publice au vîndut o macara pentru doar 93 milioane lei, în timp ce prețul real variază între 600 și 800 de milioane lei. Sumele derizorii pentru care s-a permis vînzarea utilajelor demonstrează cît se poate de clar că intenția Finanțelor Publice și a puterii nu a fost să recupereze datoriile ci să închidă SDP. Aflați în pericol să-și piardă locurile de muncă, muncitorii SDP au organizat un marș de protest, în Piața Unirii, pe 25 ianuarie, cerînd încetarea acestor practici. În urma discuțiilor care au avut loc și la care au participat reprezentații lucrătorilor, ai patronatului, respectiv președintele Consiliului Județean Marian Oprișan și ai prefecturii, în speță Ion Oprea, s-a stabilit că unica soluție pentru scoaterea din colaps a SDP este privatizarea. Consilierii PNL-PD au votat politic împotriva intereselor județului Deși chiar reprezentanții puterii erau de acord că cea mai bună soluție pentru redresarea unei societăți este privatizarea, în cazul SDP, Alianța PNL-PD au adoptat o cu totul altă poziție. Deși la nivel declarativ au susținut privatizarea, în practică prefectul Oprea, Jan Vraciu & Co. au făcut tot ce le-a stat în putere să tergiverseze procesul sau să-l anuleze. Drept urmare s-au opus introducerii proiectului de hotărîre privind privatizarea societății în plenul Consiliului Județean sau au lipsit de la ședințe, atunci cînd a fost supus la vot. A fost nevoie de trei ședințe de Consiliu Județean, pentru ca, într-un final, să se voteze această hotărîre. În tot acest timp, de pe margine, directorul DGFP Vrancea, Eugen Ciorici îi îndemna pe consilierii județeni ai PNL-PD să nu voteze acest proiect. Astfel, directorul Finanțelor publice, care făcea politica ministerului său, nu era nici pe departe interesat ca societatea să se redreseze și să-și desfășoare activitatea în continuare. Ciorici vroia doar să vîndă toate utilajele și să pună societatea pe chituci. Acest lucru a fost dezvăluit la vremea respectivă de președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan care a dat în vileag adevăratele interese ale șefului finanțelor. El a arătat că Eugen Ciorici nu urmărește decît îndeplinirea planului la încasări pe care trebuie să-l raporteze lunar către șefii de la Ministerul Finanțelor Publice. În ciuda opoziției înverșunate a Alianței PNL-PD, Oprișan a reușit să introducă pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Județean din 20 mai, proiectul de hotărîre care dădea verde privatizării. Puterea PNL-PD a încălcat regulile democrației Consiliul Județean a aprobat pe 20 mai a.c. proiectul de hotărîre privind declanșarea procedurilor de privatizare a Societății de Drumuri și Poduri. A fost cea de-a treia ședință în care a fost supus dezbaterii și pentru a treia oară consecutiv, consilierii PNL-PD au votat împotrivă. Așa cum s-a văzut la vremea respectivă, votul dat de membrii Alianței DA a fost politic: consilierii puterii făcîndu-se că nu înțeleg de ce trebuie privatizată societatea, deși „în principiu” erau de acord cu privatizarea. Proiectul a întrunit două treimi din voturile consilierilor în funcție și a devenit hotărîre. Lucrurile nu s-au oprit aici. În ciuda votului Alianța PNL-PD nu s-a supus voinței majorității, așa cum o cer regulile după care funcționează democrația. Reprezentanții puterii au continuat încercările de lichidare a SDP care ar fi dus implicit la desființarea singurei societăți din județ capabilă să execute lucrări de reparație și reabilitare la drumuri sau să intervină în caz de calamități naturale. Unul dintre cei mai înverșunați opozanți ai privatizării a fost senatorul Jan Vraciu, cel care ulterior își va exprima intenția de a lichida și ziarele incomode. Senatorul PD și-a exprimat intenția de a contesta legalitatea hotărîrii, deși, așa cum s-a văzut ulterior, nu existau motive temeinice. Același lucru l-a solicitat și deputatul liberal Corneliu Momanu, cel care înainte anunțase că a venit vremea să se dezvolte și alte județe, pentru că în Vrancea s-a investit prea mult pe vremea PSD. O făcătură menită să împiedice privatizarea SDP Criza de la Drumuri și Poduri a intrat într-o nouă etapă, în momentul în care prefectul Ion Oprea, împins de la spate de șefii Jan Vraciu, a decis să dea aviz de nelegalitate hotărîrii Consiliului Județean din 20 mai. Pentru a-i face pe plac lui Vraciu, Oprea nu s-a dat în lături de la comiterea unor ilegalități. Astfel, pe 21 iunie, prefectul Ion Oprea a trimis o cerere Consiliului Județean, cerînd revocarea hotărîrii cu pricina. Documentul, însă, nu era contrasemnat de secretarul general al Prefecturii Constantin Mîndrilă, așa cum prevede legea ci de jurista Mioara Flenchea. Pe de altă parte, Mioara Flenchea nu avea dreptul, să semneze asemenea cereri decît în absența secretarului general. Or, Constantin Mîndrilă a declarat la vremea respectivă că, pe 21 iunie era la serviciu și că și-a luat liber în perioada 23-24 iunie. La rîndul ei, Mioara Flenchea a recunoscut că a semnat adresa abia pe 23 iunie, cînd a primit-o de la prefect. Fără să-și dea seama, Mioara Flenchea a dat în vileag făcătura pusă la cale de șeful ei. „Poate că adresa stă la mapă la domnul prefect de atunci, dar eu am semnat-o abia ieri (23 iunie – n.r. )”, declara la vremea respectivă jurista lui Oprea, prinsă cu ocaua mică. De altfel, în acest joc murdar, prefectul Ion Oprea s-a folosit de Mioara Flenchea pentru a da aviz de nelegalitate și pentru a contesta în instanță hotărîrea Consiliului Județean. Aceasta pentru că secretarul general al Prefecturii, Constantin Mîndrilă a refuzat să încalce legea și să facă pe plac puterii PNL-PD. Mîndrilă a întocmit referatul prin care recomanda prefectului să dea aviz de legalitate hotărîrii și l-a înregistrat la registratura Prefecturii. Trecînd peste referatul lui Constantin Mîndrilă, prefectul Ion Oprea a dispus atacarea în contencios a hotărîrii Consiliului Județean. Prezentîndu-se fără probe în fața judecătorilor, juriștii Prefecturii au pierdut procesul, așa cum era de așteptat, însă nu s-au mulțumit cu atît ci au atacat soluția la Curtea de Apel Galați. SDP nu a putut interveni eficient pentru limitarea pagubelor produse de calamități Această criză generată de politicienii puterii PNL-PD s-a reflectat și în activitatea SDP, care a fost blocată. Culmea ghinionului, pe perioada în care s-a judecat contestația Prefecturii, s-au produs cele mai mari dezastre naturale, inundații, alunecări de teren și viituri. În urma acestor calamități mai multe drumuri naționale, județene și comunale și poduri au fost distruse, blocînd legăturile cu o serie de comune și localități. Fără utilajele vîndute pe te miri ce de Direcția de Finanțe, SDP nu a putut interveni eficient, să limiteze dezastrul. De altfel acest lucru a fost prevăzut chiar de Marian Oprișan în întîmpinarea depusă în instanță pe 28 iunie. El arăta că acțiunea Prefecturii a produs costuri suplimentare rezultate din „intervenția tardivă sau chiar neintervenția pe drumurile publice județene pentru înlăturarea distrugerilor produse de ploile torențiale, alunecările de teren și alte fenomene distructive”. Astfel, după calamitățile din această vară, pagubele generate de distrugerile în infrastructura se ridică la 2.227 miliarde lei. Sîntem siguri că intervenția promptă a drumarilor ar fi redus cu mult această sumă, însă datorită Alianței PNL-PD acest lucru nu a fost posibil. Rămîne de văzut cine va suporta aceste costuri, dat fiind că Guvernul PNL-PD nu s-a arătat dispus să ofere decît o mică parte din sumele necesare refacerii infrastructurii. Acum cînd este vorba de reconstrucția județului cei implicați, Jan Vraciu, Ion Oprea, Nini Săpunaru sau Corneliu Momanu se fac că plouă. Nici unul dintre ei nu se poate lăuda că, prin demersurile sale, a reușit să convingă Guvernul României să se aplece cu mai multă atenție asupra județului Vrancea.
