Impozitul pe terenul agricol va fi virat de acum înainte bugetului centralizat de stat, iar acest lucru va avea drept consecință diminuarea veniturilor primăriilor. Astfel, potrivit unui proiect de lege, pentru care Guvernul PNL-PD vrea să-și asume răspunderea fără s-o mai treacă prin parlament, impozitele pe terenurile agricole vor fi majorate de 60 de ori de la 1 ianuarie 2006 și vor fi plătite către bugetul central. Aceaste măsuri care lovesc atît în proprietarii de terenuri cît și în Primării nu face decît să reducă gradul de autonomie de care se bucură în acest moment administrația publică locală. Astfel, comunele vor depinde din ce în ce mai mult de bugetul centralizat, care este împărțit de Guvernul PNL-PD în mod discreționar. Majorarea impozitului pe terenul agricol va scoate din buzunarul țăranilor, care o duc și așa destul de greu sume de 60 de ori mai mari cu începere de la 1 ianuarie 2006. Pînă acum un hectar de teren era impozitat cu 11 mii de lei, însă din ianuarie 2006, în funcție de calitatea terenului și de destinație, un hectar de teren agricol îl va costa pe proprietar între 200 mii – 600 mii lei. Un hectar de teren arabil sau de pășune-fîneață va fi impozitat cu 200-360 mii lei, pentru clasa întîi de calitate. Pentru vie sau livezi, impozitul plătit statului va fi între 280 și 600 mii lei. La pădure s-a stabilit un impozit de 350 mii lei, în timp ce pentru terenurile pe care sînt amenăjări piscicole, proprietarii vor trebui să scoată din buzunare 240 mii lei. În cazul terenurilor cu construcții, impozitul se va ridica la 220 mii lei. Cele mai afectate vor fi primăriile care nu vor mai aduce la bugetul local sumele încasate dinplata impozitului pe terenul extravilan. Sumele sînt foarte mari, dacă ținem cont că în agricultură se cîștigă foarte puțin, țăranii cîștigînd abia cît să-și ducă zilele. Primarul comunei Garoafa, Gheorghe Maghiaru crede că majorarea impozitului va fi o lovitură pentru agricultori. „Asta le mai trebuie acum țăranilor. După ce că le-a luat subvenția să le pună și impozit pe teren. Este și mai greu pentru noi la primărie. Nu știu ce o să mai facem acum, poate că o să închidem primăriile. Cred că nu ne mai rămîne altceva de făcut dacă nu poți să faci ceva pentru oameni, pentru cei care te-au ales. Nu mai poți să faci un drum, să aduci un lemn pentru școală. Nu mă mai miră nimic. Eu am fost primar și în 1996-2000, știu cum era atunci însă cei de acum sînt mici copii față de atunci”, ne-a declarat Gheorghe Maghiaru. Banii țăranilor pleacă la București Pe de altă parte, banii se vor duce la bugetul centralizat de stat, de unde puterea PNL-PD îi va repartiza discreționar, acolo unde va crede de cuviință. Astfel, țăranii nu se vor mai putea consola nici măcar cu gîndul că impozitul pe care îl plătesc rămîne în comunitate, unde să fie folosit pentru îmbunătățirea vieții sale. „Impozitele și taxele locale precum și amenzile și penalitățile aferente acestora, constituie venituri la bugetele locale ale autorităților administrativ-teritoriale cu excepția veniturilor realizate în condițiile art.258 alin.(6) care constituie venit la bugetul de stat”, se arată în actul ce se va aproba astăzi. Ori tocmai impozitul pe terenurile agricole face parte veniturile prevăzute la art.258 alin. (6). De exemplu, la comuna Vulturu sînt peste șapte mii hectare de teren arabil, ceea ce înseamnă circa o sută de milioane de lei la bugetul local. Primarii comunelor vrîncene susțin că o asemenea măsură ar fi catastrofală pentru bugetele locale. „Este o greșeală capitală. Este catastrofal. În loc să aduc venituri la bugetul local trebuie să dau statului. Este un joc pe care îl fac dar care cred că se va regle în perioada următoare. Este zona administrativă a primăriei, trebuie să fie considerat venit la bugetul local și nu la bugetul statului. Nu cred că o să acceptăm așa ceva”, a afirmat primarul din Gugești, Vasile Vatră. De la 1 ianuarie 2006 sumele care ar fi trebuit încasate la bugetul local s-ar fi ridicat la peste două miliarde de lei. Bani care ar fi venit în sprijinul comunității locale și ar fi rezolvat numeroase probleme ale locuitorilor. Guvernanții însă au decis că este mai bine ca statul să beneficieze de banii țăranilor.
