Guvernul PNL-PD a înregistrat o scădere spectaculoasă în preferințele românilor, după nici șase luni de la învestire. Potrivit unui sondaj INSOMAR, comandat de FSLI Petrom, gradul de satisfacție a românilor față de activitatea guvernamentală s-a diminuat cu 12%. Tot mai puțini români îl preferă pe Traian Băsescu ca președinte, popularitatea acestuia fiind în scădere cu 4%. Alianța PNL-PD a căzut, de asemenea, în preferințele populației cu un procent de 7%. Scăderea în popularitate s-a înregistrat pe fondul proastei gestionări a crizei din sănătate, a problemei inundațiilor din vestul țării, a inactivității Guvernului Tăriceanu și nu în ultimul rînd a disputelor din coaliția aflată la putere. Pe de altă parte, PSD înregistrează o creștere a susținerii populației, iar liderul partidului Mircea Geoană se clasează pe primul loc în topul preferințelor, în competiția cu ceilalți președinți de partide. Potrivit studiului INSOMAR, în luna mai, guvernul PNL-PD a scăzut în preferințele populației, comparativ cu aprilie, cu 12 procente, de la 55% la 43%. Tot în acest context, și indicatorul satisfacției populației față de activitatea președintelui Traian Băsescu a cunoscut o scădere, chiar dacă mai mică decît cea suferită de Executiv. Băsescu a scăzut în popularitate cu 4%, de la 63% la 59%. Pe fondul lipsei de popularitate a Guvernului, s-a redus și intenția de vot pentru Alianța PNL-PD, cu aproximativ 7%. PSD revine la 35%, după ce în aprilie a s-a situat la 26%, înregistrînd o creștere de 9%. În topul percepției liderilor politici, Mircea Geoană ocupă poziția fruntașă. Deși este recunoscut de populație ca lider al PD, Emil Boc are doar 8% în ierarhia președinților de partid. Conform sondajului, dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri parlamentare, voturile românilor s-ar îndrepta înspre Alianța PNL-PD (48,5%), PSD (35,3%), PPRM (6,3%), UDMR (4,8%), PC (1,7%), PPCD (1,7%), „altul” – 1,5%. Aproximativ 30% dintre cei chestionați s-au declarat indeciși sau au spus că nu votează. Oamenii s-au săturat de incompetență și gafe guvernamentale Autorii studiului apreciază că scăderea în popularitate a actualei puteri se datorează unor decizii controversate și nepopulare ale guvernului PNL-PD, cît și a disputelor din interiorul coaliției de guvernămînt. Măsurile fiscale, luate pentru a contracara efectele negative ale aplicării cotei unice de impozitare au dus la nemulțumirea populației. Anunțată cu surle și trîmbițe drept o măsură menită să producă relaxare fiscală, cota unică a adus, pe de-o parte noi taxe, iar pe alta majorarea altora. În timp ce încasează în plus cîteva zeci de mii de lei, un salariat scoate din buzunar cîteva sute de mii pentru a plăti celelalte taxe. Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului a sistat majoritatea investițiilor începute în mandatul PSD, pe motiv că nu sînt bani. Proiectele marilor autostrăzi au fost abandonate sau amînate. De asemenea, ministerul condus de Gheorghe Dobre s-a confruntat cu numeroase proteste din partea sindicatelor nemulțumite de activitatea sa, ultimul fiind cel al transportatorilor auto. Lipsa medicamentelor compensate de pe piață și incapacitatea ministrului Mircea Cinteză de a rezolva criza din Sănătate a produs alte nemulțumiri în rîndul populației. Incompetența miniștrilor PNL-PD s-a văzut și cu prilejul inundațiilor din vestul țării, cînd toți au fugit de responsabilitate, aruncînd vina pe fosta putere. Aroganța premierului are drept consecință scăderea în sondaje Aroganța premierului Tăriceanu și a membrilor cabinetului său este un alt motiv care a dus la scăderea în sondaje a guvernului și a Alianței PNL-PD. Toată lumea își amintește de replica premierului dată unei femei care îi spunea că nu are unde locui, după ce gospodăria i-a fost înghițită de ape: „Ce vreți să vă fac hotel ?”. Călin Popescu Tăriceanu a recidivat ulterior, în perioada disputelor pe tema abonamentului la gaze, în aceiași linie: „acu n-oți vrea să vă plătească Guvernul și gazele cu care vă faceți cafeaua dimineața!”. Exemplul premierului a fost preluat și de alți funcționari guvernamentali, precum Simona Hodoș, purtător de cuvînt în cadrul Ministerului Mediului, Pădurilor și apelor. Ea a replicat unei ziariste care a deranjat-o cu o întrebare: „Trăiți în țara pe care o meritați!”. Cel mai elocvent exemplu de aroganță guvernamentală este oferit de ministrul de externe, Mihai Răzvan Ungureanu, care i-a îndemnat pe români să emigreze dacă nu sînt de acord cu politica externă a guvernului. Declarația a fost făcută în momentul în care răpitorii irakieni ai celor trei ziariști români au cerut retragerea trupelor din Irak. „Politica externă a României, repet ceea ce am mai și spus, nu este o politică externă condiționată de crize. Cine crede acest lucru se înșeală și își alege atunci o altă țară”, a spus Ungureanu. Tăriceanu un premier la remorca Cotroceniului Lipsa de activitate în primele șase luni de guvernare, peste care s-au suprapus declarațiile președintelui Băsescu și ale apropiaților acestuia din PD legate de necesitatea declanșării alegerilor anticipate, au creat în populație un sentiment de nesiguranță. Acest sentiment a fost amplificat de șovăiala și lipsa de reacție a lui Călin Popescu Tăriceanu. Premier și lider al PNL, Tăriceanu a dat dovadă de slăbiciune, evitînd să se contreze cu Băsescu. Acest lucru a dat senzația că Guvernul este la remorca lui Președinției României și că linia de guvernare este stabilită la Cotroceni. Traian Băsescu nu a ezitat să-și exprime nemulțumirea față de activitatea guvernului cu prilejul unor emisiuni de televiziune sau de radio. De altfel, Băsescu și-a asumat singur meritele pentru acțiunea de eliberare a celor trei ziariști români răpiți în Irak, refuzînd să o împartă cu alții. Elocventă în acest sens este fotografia făcută cu cei trei, în care, în fundal, alături de bodyguarzii prezidențiali poate fi zărit și premierul Tăriceanu. În criza ostaticilor, deși a făcut parte din Celula de criză, premierul a fost eclipsat total de chelia prezidențială. Situația de la centru se repetă și la nivel local Situația de la centru se întîlnește și la nivel local, unde actuala putere PNL-PD este incapabilă să administreze eficient treburile județului. În Vrancea, toate investițiile în infrastructură au încetat, fiind sistate sau trecute în conservare. Blocurile începute pe vremea lui Mitrea și Oprișan se degradează continuu, drumurile se macină, iar școlile se prăbușesc peste elevi. Nimeni nu mai face nimic, motivînd absența fondurilor guvernamentale. Chiar și subprefectul Manole Merchea, care, la începutul mandatului se credea întruchiparea lui Dumnezeu în Vrancea ridică din umeri a neputință, pentru că nimeni nu-i spune ce să facă. Complăcîndu-se în această situație, actualii guvernanți nu se obosesc nici măcar să caute soluții alternative, precum finanțările din fonduri europene. Pe de altă parte, în funcții de conducere, în instituțiile publice descentralizate sînt numiți prieteni, fini, cumetri, foști colegi de facultate, fără nici un fel de legătură cu activitatea pe care trebuie s-o depună. În plan politic, la fel ca și la centru Alianța PNL-PD este măcinată de dispute între lideri, pe marginea ciolanului. Disputele dintre liderii PNL și PD au devenit de notorietate, ele manifestîndu-se la toate nivelurile. Absența liderilor PD de la manifestările organizate de PNL și a liberalilor de la evenimentele PD demonstrează că luna de miere s-a încheiat de mult timp. Imediat ce a fost numit, prefectul Ion Oprea a fost izolat, colegii săi de alianță care preferă să-l atace pe la colțuri în loc să-l susțină. Certurile sale cu subprefectul Merchea au răzbătut în presă, făcînd deliciul ziariștilor. De asemenea, este cunoscut conflictul din interiorul PNL, dintre taberele Momanu și Săpunaru, cei doi lideri care luptă pentru șefia organizației județene. Nu putem încheia fără a vorbi de aroganța reprezentanților PNL sau PD, a căror primă grijă, în momentul în care s-au văzut la putere a fost să-și schimbe autoturismele. Senatorul Jan Vraciu, care în campania electorală susținea că nu poți afla problemele oamenilor din limuzină, și-a tras un autoturism 4×4 imediat ce s-a instalat în fotoliul de la Senat. Același lucru l-a făcut și deputatul liberal Nini Săpunaru care a achiziționat o limuzină Audi, care se potrivește de minune cu funcția pe care o deține. Toate acestea au dus la o creștere a neîncrederii populației în capacitatea Alianței PNL-PD de a-și duce la capăt mandatul și de a asigura condițiile necesare îmbunătățirii nivelului de trai. Potrivit cercetării INSOMAR, „percepția asupra calității vieții în termeni comparativi cu aceeași perioadă a anului trecut cunoaste un lejer recul”, iar „așteptările cu privire la perspectivele de creștere ale economiei se mențin în limite mai curînd prudent-sceptice”. Cu alte cuvinte, românii consideră că o duc mai prost decît în aceiași perioadă a anului trecut și nici nu se așteaptă la o îmbunătățire a situației. Sondajul realizat de ONG-ul Renatei Weber este rupt de realitate La o zi după sondajul dat publicității de INSOMAR, Fundația pentru o Societate Deschisă, din conducerea căreia face parte Renate Weber, consilier prezidențial la Cotroceni, a dat publicității un Barometru de Opinie Publică (BOP). Realizat în perioada 5- 19 mai, studiul este favorabil președintelui Băsescu și Alianței PNL-PD. Rezultatele acestui Barometru de Opinie sînt contradictorii, ceea ce ridică mari semne de întrebare cu privire la acuratețea lor. Ne vine greu să credem că atît președintele Traian Băsescu, cît și Alianța PNL-PD se bucură de un grad atît de ridicat de popularitate, în pofida a ceea ce s-a petrecut în ultima vreme.
