Psihosociologul Ion Åžtefan, specialist în protecția civilă și redactor colaborator la revista „Psihologia Azi”, consideră că autoritățile au făcut greșeli în cazul ziariștilor răpiți, una dintre ele fiind negocierea prin mass-media și că au încercat manipularea stării emoționale a cetățenilor. El apreciază, însă, eforturile autorităților din ultimele trei zile, chiar dacă sînt pompieristice, respectiv activitatea pe mai multe fronturi: diaspora arabă, organizații religioase arabe, căile diplomatice ale României și a altor state prietene și crede „sincer” că pînă la urmă ziariștii vor fi eliberați, argumentînd cu faptul că popoarele arabe au o mare simpatie pentru România de ieri și de azi, mai puțin pentru oamenii de stat și deciziile lor politice. Prezentăm interviul cu Ion Åžtefan din revista „Psihologia Azi”: Întrebare: Cum au gestionat autoritățile criza? Ion Åžtefan: Nu dețin informații specifice însă apreciez că inițial autoritățile au creat intenționat o mică diversiune – se practică și la case mai mari! – legînd evenimentul de „colaborarea strînsă dintre mafia arabă și fostul partid de guvernămînt” (urmau alegerile din PSD!), deturnînd astfel atenția mass-media și a consumatorilor de informație și poate chiar a celor care ar fi trebuit să se ocupe de caz, pierzîndu-se astfel foarte mult timp care azi se răzbună. Î.: Manipularea vine de la Cotroceni? I.Åž.: Consilierii președintelui s-au dovedit neinspirați, iar specialiștii din organizațiile specifice ale statului ori nu și-au făcut datoria ori au fost intoxicați la rîndul lor de diferite surse interne și externe. Se pot face multe speculații, dar una dintre ele este certă: Palatul Cotroceni a folosit la rîndu-i o metodă care reprezintă esența acțiunilor organizațiilor teroriste, respectiv manipularea stării emoționale a cetățenilor, în scopul de a deturna atenția de la problemele grave ale momentului (inundații, creșterea împovărătoare a taxelor și impozitelor din luna aprilie care urmau să fie însoțite de masive mișcări sociale, bîlbîielile unor ministere față de solicitările urgente ale societății copleșite de lipsa unor ținte clare în politica de dezvoltare a economiei și implicit a pieței muncii interne ș.a.). Î.: Experimentul „teroriștii” poate fi fatal guvernării? I.Åž.: Este o soluție temporară pentru a da răgaz spre așezare și trezire după luna de miere a guvernanților. Trist este că se mizează în continuare pe lipsa de vigilență și de inteligență a românului. Un astfel de experiment negestionat cu finețe și mare talent de către specialiștii în comunicare ai Palatului poate fi fatal. Nu trebuie să se uite că, tradițional, arabii sînt foarte speculativi și subtili negociatori, că în România trăiesc mulți dintre aceștia foarte educați care suferă enorm de ceea ce li se întîmplă rudelor și concetățenilor lor rămași acasă și că oricît de mult ar fi atașați de poporul nostru nu-și pot neglija obligațiile față de propria țară, față de propria civilizație cu care a contribuit enorm la evoluția umanității. Î.: Nu sînt cumva demonstrațiile stradale de solidaritate cu jurnaliștii o greșeală? I.Åž.: Este de subliniat că demonstrațiile stradale de simpatie față de ziariști sînt acțiuni firești, dar cu două tăișuri și nu trebuie încurajate. Organizația teroristă de tip coercitiv tocmai pe amploarea mare a acestora mizează. Teroriștii știu că odată cu creșterea numărului de participanți în stradă datorită tensiunilor create de situație, coboară rapid nivelul de încredere a populației în autoritățile statului și în consecință pot ridica vertiginos prețul pus pe năpăstuiți. Iar situația conjucturală nefavorabilă prin care trece Guvernul datorită problemelor din țară, tergiversarea de pînă acum a rezolvării cazului îi avantajează pe arabi. Nu este exclus de asemenea ca primii deținători ai ziariștilor să fi fost chiar dintr-o grupare cu pretenții financiare (la început se vorbea de 4 milioane de dolari), care neonorate la timp să-i fi făcut să realizeze tîrgul ad-hoc cu o organizație puternică din teritoriu, dar cu revendicări politice. Este însă de lăudat, chiar de se petrece pompieristic, activitatea pe mai multe fronturi desfășurată în ultimele trei zile: diaspora arabă, organizații religioase arabe, căile diplomatice ale României și a altor state prietene etc. Î: Cum evaluați modalitatea de negociere aleasă de guvern? I.Åž.: Apreciez ca fiind greșită și periculoasă însă soluția negocierii prin intermediul media. Astfel de negocieri, ținînd cont de delicatețea și inteligența cu care trebuie purtate, dau rezultate mai bune cînd nu sînt scoase în stradă la vedere și cînd neîmplinirile rezultate din proces nu pot fi arătate cu degetul de către „spectatori”, revendicările ducînd neîndoielnic la compromisuri care nu trebuie făcute publice. Este indicat în astfel de cazuri ca rezultatele negocierii să dea impresia că ei au cîștigat! Asta dacă nu este o stratagemă adoptată de Președinție pentru a scăpa de presiunea sufocantă a presei, expediind-o discret spre sursele arabe de informare, acțiune care ar putea da în oglindă și impresia de mare transparență și evidenția efortul deosebit depus de celula de criză în rezolvarea cazului și într-o eventuală nereușită un alibi pentru a susține ideea că s-a făcut tot ce i-a stat omenește în putință, dar vina rămîne a organizației care a fost inflexibilă, inumană, etc. Afirmate de media arabă, acestea ar putea contribui la repararea cît de cît a imaginii pierdute de guvernanți în fața cetățenilor români și i-ar ajuta să găsească o mulțime de explicații pentru lipsa rezultatelor pozitive așteptate de toți. Î: Cum credeți că va fi finalizată criza? I.Åž.: Cred sincer că ziariștii vor fi eliberați (popoarele arabe au o mare simpatie pentru România de ieri și de azi, mai puțin pentru oamenii de stat și deciziile lor politice!) și că Guvernul în mod cert își va face un mare titlul de glorie din această ispravă.
