Arta incondeierii ouălelor s-a transmis din generație in generați in Vrancea, in acest moment mai existind incă persoane, majoritatea femei in virstă, care, de Paști, in fiecare an incondeiază ouălele cu motive tradiționale. Stana Bezea, (72 ani) din Gugești și-a căpătat renumele de artist popular după ce a incondeiat mii de ouă, timp de mai bine de saizeci de an și după ce și-a expus lucrările in mai multe expoziții din Focșani. Tainele incondeierii ouălelor au fost moștenite de Stana Bezea de la mama sa in anii copilăriei, de la doisprezece ani ea indeletnicindu-se cu vopsitul ouălelor, in zilele care preced paștele. „Cind eram copil, mama incondeia ouă. Mie mi-a plăcut foarte mult și aveam și o prietenă care reușea să realizeze niște ouă foarte frumoase. Eu am furat această artă și in fiecare an infrumusețez ouăle cu două săptămini inainte de Paști”, ne-a spus Stana Bezea. Pentru a reuși să incondeieze ouălele cit mai frumos, bătrina Stana are nevoie de ceară de albine, pe o incălzește și cu un condei confecționat de ea realizează modele tradiționale. Oul trebuie să fie alb și foarte curat pentru ca ceara să se lipească și nu trebuie să se facă nici o greșeală pentru că „acolo unde cade ceara rămine pată și nu se șterge”, ne spune femeia. Condeiul este făcut dintr-o bucată de lemn despicată pe care intră o periuță făcută manula din fire de păr de porc. Cu o precizie și o simetrie de invidiat, dobindite pe parcursul celor șaizeci de ani de experiența, Stana Bezea incepe să incondeieze oul. După ce a fost trasta cu ceară modelul ouăle se colorează cu vopsea de culoare roșie, care semnifică singele lui Hristos. Pe foc ouăle se fierb cinci minute, ceara desprizindu-se și răminind marcat modelul. „Trebuie să ai mare răbdare și să nu iți tremure mina. Ouălele se șterg cu untură după ce au fost vopsite. Cunosc foarte multe modele…spre exemplu modelul miezului de nucă, mărului in felii, laba giștei și frunza gărneții”, a mai adăugat Stana Bezea. Fără urmași in păstrarea tradiției Marea tristețe a bătrinei Stana Bezea este că nici unul dintre urmașii să-i nu a fost interesat să invețe această artă. „Am incercat să-i invăț pe cei care sint pe lingă mine această artă populară dar nici unul nu a avut indeminarea necesară și nici o inclinație pentru a incondeia ouă. Adevărul este că e greu și trebuie să-ți placă să faci acest lucru, pentru că dacă nu-ți place nu reușești să realizezi un astfel model tradițional” ne-a spus Stana Bezea. Pentru a duce mai departe tradiția populară a incondeierii oului Florin Diniță, directorul căminului cultural va realiza in luna mai o preselecție a elevilor din sat și cei care vor dovedi că au o inclinație cit de mică către acest lucru, vor putea să invețe de la Stana Bezea arta incondeierii oului de Paști. Din cele mai străvechi timpuri oul a fost considerat un simbol al renașterii in multe dintre culturi. Vopsitul ouălor se intilnește pretutindeni la ortodoxi. Popoarele din sud-estul Europei vopsesc ouă roșii, culoarea singelui lui Hristos, pe cind in occident se folosesc toate culorile, in nuanțe vii, ele simbolizind trezirea naturii la viață. Ouăle vopsite se oferă in dar, copii insă trebuie să caute ouăle și eventualele cadouri acolo unde le-a ascuns Iepurașul.
